Ne vedem în septembrie
de Radu Botiş | 27 Iulie 2024
Topic: Diverse | Comments Off on Ne vedem în septembrie
LILIANA GABROVEANU, AMALGAM DE SUFLETE, Editura Ecreator, Colecția Proză, Baia Mare, 2024
de admin | 20 Iulie 2024
Prof. OLIMPIA MUREȘAN
MOTTO: A scrie este un fel de a vorbi fără să fii întrerupt.
Scriitoarea Liliana Gabroveanu începea să scrie în urmă cu zece ani fiind de profesie inginer constructor dar și profesor de artă muzicală și violonist.
Alege narațiunea ca povestitor în care poate să-și exprime propriile sentimente față de personajele alese. Ni se prezintă-n povestiri oameni diferiți, animale, păsări, căței, pisici etc.
Avem impresia că însăși autoarea a trăit acele evenimente sau cel puțin a fost în preajma lor, atât ni se par a fi autentice.
Percepția negativă a propriei persoane e relevată în povestirea Violoncelul unde Amelia îl avea pe cel mai bun prieten violoncelul „de când Cezar nu mai e lângă ea”. El a plecat în capitală și ea a înțeles că locul ei nu este acolo. Un ofițer și o muziciană care s-au întâlnit și s-au plăcut chiar de la-nceput, de la prima vedere. Deoarece mama fetei reținea scrisorile către Cezar, între ei a intervenut neînțelegerea iar Amelia a ajuns să urască acel instrument care-i aducea multă bucurie și a hotărât să-și ia zilele aruncându-se în gol de la etajul opt al blocului unde locuia cu mama ei. Urmările se subânțeleg, autoarea de cele mai multe ori lasă un final deschis, unde cititorul își poate pune mintea și sentimentele să analizeze faptele și urmările lor.
Tot din lumea muzicii se trage și personajul Sorin din povestirea Fagotistul. Tatăl lui vroia să-l facă muzician, a urmat mai multe școli de muzică și Conservatorul și acum iată-l de ziua lui singur, cu gândurile lui, orașul a/doarme odată cu lăsarea serii, într-un loc cu un trai patriarhal în care oamenii se cunosc unii cu alții. Devenit fagotist ca și tatăl său a reușit să continue tradiția familială.
„Pe scenă, când toată suflarea ascultă, cu ochii ațintiți și urechile la pândă, sunetele trebuiau să iasă impecabil iar interpretarea să emoționeze. Numai un artist știe cu adevărat ce se întâmplă în acele momente… Sufletul trebuie să zboare, să vibreze împreună cu instrumentul.”
Acest suflet a avut timp doar de muzică, de integrarea-n societate prin căsătorie mai puțin, de aceea Daniela se retrage de la întâlnirea cu ceilalți prieteni.
Ileana,( Isprăvile Ilenei) o fată de la țară trăia cu familia la poalele Muntelui Ceahlău, munteni fiind, vreo zece frați, Ileana se pricepea mai mult la treburi bărbătești, dar și la furtul mierii de albine din podul casei pentru frații ei, la pregătirea unui leagăn în care să se dea frații mai mici, dar… visul ei de-a deveni „Coana Moașă” prinde viață, Ileana se îndepărta de meleagurile copilăriei, spre necunoscut cu mari speranțe. Dedicația pentru o idee și ambiția din fire o va duce spre împlinirea viselor.
Lui Ion, omul străzii i-a mai rămas doar un prieten Sandu care-l mai caută pe străzi și-i mai dă câte ceva de mâncare și haine, și-l îndeamnă să apeleze la asistența socială. El își face culcușul la umbra unei statui năpădită de verdeață dintr-un parc cu numele de Muzicanții de bronz. Nu după mult timp singurătății sale i se alătură un căine. În Noaptea de Crăciun se produce o mare schimbare, Ion colindă de unul singur și are impresia că și muzicanții statuii unde se cuibărise cântă deodată cu el, schimbă colinda, la fel și muzicanții… Dimineața e găsit aproape înghețat și dus la spital unde este primit și îngrijit iar prietenul său apare și el după ce-l căutase toată ziua. Sufletul lui se pare că nu va mai reveni din adormirea ce-o suferise în noaptea de Crăciun când s-a bucurat și a cântat împreună cu lucrurile materiale ce-l înconjurau.
Afrodita căsătorită cu vecinul ei care nu știa ce „vrea de la viață” ajunge repede la divorț iar acum se simte în sfârșit liberă deși avea 40 de ani și un copil de 14 ani, era „încrezătoare în puterea ei de seducție”. Își deschide un cont pe net și încearcă să cunoască pe cineva cu care s-ar potrivi. Astfel îl cunoaște pe Mihai la o întâlnire, se mută la el, se scurg vreo șase luni de miere. Îl părăsește și pe Mihai ajungând la concluzia că nu va mai iubi niciodată. Cititorul interesat ar putea bănui care este sfârșitul poveștii de dragoste dintre o femeie măritată cu un copil de 14 ani și amantul ei naiv , îndrăgostit…
Alte povestiri aduc în prim plan animale de companie : Linda, o cățelușă care se sperie de o insectă numită călugărița, pisica e melomană îi place să asculte muzică clasică-Mozart, Bach, Beethoven etc ( Linda)
-un metis labrador care pusese stăpânire pe o cușcă a unei doamne bătrâne ce nu avea de gând să-l țină. Însă fiul ei Alexandru care locuia în altă casă îl ia și-l duce cu el acasă unde„înfulecă din pământul plin de râme și melci cu multă poftă, ca desert începu să rupă cu dinții din iarba suculentă.” Prin urmare mâncase proteine, minerale și vitamine, toate la pachet oferite de mama natură. Dilema supraviețuirii pe străzi fusese dezlegată. (Onyx)
Scriitoarea privește cu sufletul animalele din poveștile sale, le dă un nume: Linda-cățelușa, Onyx-labradorul, Chițulică-șoricelul care s-a suit pe fereastră și a pătruns în casă. „legile naturii sunt clare, legile supraviețuirii; toate întâmplările sunt privite prin prisma omului – stăpân pe animale și atent la instinctele lor de animale prădătoare.(Isprăvi pisicești-isprava cu prinderea șarpelui, a vrăbiuței)
Se pare că naratorul a trăit el însuși aceste întâmplări care se adaugă una alteia formând un „amalgam de suflete”.
Topic: Diverse | Comments Off on LILIANA GABROVEANU, AMALGAM DE SUFLETE, Editura Ecreator, Colecția Proză, Baia Mare, 2024
A fost „sublim” la Cluj
de Gelu DRAGOŞ | 16 Iulie 2024
A fost „sublim” la Cluj Napoca, în tabăra Rodicăi Mureșan, Alin Cucuruzan și Ovidiu Vasile!
Câteva gânduri despre o tabără literar-muzical-culturală numită simplu (asemeni grupării și cenaclului, după spusele lui Ovidiu Vasile) SUBLIM, ediția a II-a, este de datoria mea în calitate de participant. De ce? Simplu! Fiindcă m-am simțit între prieteni, m-am simțit important și cred că asemeni sportului și cultura îi pot dirija pe tineri, îi pot apropia de valorile naționale iar pe noi ca nație ne poate propulsa între elitele mondiale.
Joi, 11 iulie, pe o vreme caniculară, am sosit în pensiunea Roata-Făget, un complex turistic aflat în imediata apropiere a pădurii cu același nume. Cred că am fost printre primii sosiți. Emoțiile au fost pe măsură fiindcă la prima ediție nu am fost prezenți. Întâlnirea cu familia Ovidiu Vasile&Carmen Nyilas a fost firească, cu îmbrățișări și multă empatie. Suntem repartizați în cameră. Confort și bun gust. Prima surpriză, revista de pe noptieră „Sublim” nr. 7-11, din care aflăm: „Ne dorim, ca în paginile revistei să apară poeți de toate vârstele, dar ne îndreptăm atenția în special spre copii, adolescenți și tineri. Credem cu toții în forța tinerilor de a se reinventa și de a descoperi valorile artei, a frumuseții, a poeziei”. Prima seară a continuat cu servirea cinei, prezentarea invitaților, o sesiune (lungă, deci nu ne-am jucat!) de poezie și muzică folk cu doamna Corina Ofelia Corpodean. Moderator poeta Rodica Mureșan, în vervă, cu poantele de bun gust la dumneaei.
Ziua a doua i-a aparținut poetului Alin Cucuruzan, un prieten bun, un camarad de nădejde. Am vizitat penitenciarul de maximă siguranță Gherla. Emoții amestecate cu sentimente de compasiune pentru cei care locuiesc acolo pentru o vreme. Ne-am întâlnit cu cercul „Lotus”, un grup de fete care iubesc literatura, arta (pictura, artizanatul), cerc de petrecere a timpului în mod creativ, format de către Alin Cucuruzan cu câțiva ani în urmă. Am avut onoarea să mi se prezinte cea mai recentă carte „Cronici din Nord” iar eu le-am citit despre prozatorul Ioan Groșan și acad. Ioan Pop din Mireșu Mare. Toți cei prezenți au fost invitați să recite câte un poem spre bucuria gazdelor noastre. Au urmat discuții libere despre ce înseamnă libertate, țel în viață, credință. O lecție de demnitate și sinceritate, care a produs multă emoție tuturor! Am vizitat „Sala Cavalerilor” apoi am avut parte de un festin culinar la popota ofițerilor! Mulțumim!
Însă ziua a doua nu s-a terminat! Am vizitat, în compania unui ghid local pasionat, castelul „Banffy” din Răstoci. Pentru noi a fost o încântare să aflăm file de istorie din secolele trecute, să vizităm acest castel reabilitat și modernizat cu fonduri europene. Apoi a urmat prezentarea romanului „Isprăvile lui Cupidon”, editura „Cervantes”, Colecția: Romanul sec. XXI. Am avut onoarea să vorbesc și eu despre roman. Autoarea Silvia Giurgiu Pătrăchioaie, mi-a dăruit romanul cu dedicația. „Pentru Gelu Dragoș cu reverență și mulțumiri pentru o recenzie și o prezentare a romanului meu, excepțională!”.
Nu am reușit bine să ajungem la pensiune, să facem un duș binevenit, că ne-am grăbit să mergem la lansarea cărții lui Varujan Vosganian, proaspăt ales președinte al Uniunii Scriitorilor din România, de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Volumul „Dublu autoportret”, editura „Polirom” a fost prezentat de către Ovidiu Pecican și Răzvan Rotta. Pentru mine punctul culminant a fost întâlnirea cu academicianul Ioan Pop, originar din Mireșu Mare! Deși sosit mai târziu prof. dr. Mihai Groza ne-a predat o lecție de istorie, în stilul caracteristic, documentat, la subiect, despre castelul vizitat, aflat în „umbra” evenimentului muzical „Electric Castle”. După servirea mesei a urmat momente muzicale cu prof. Corina Lupuțan și Corina Ofelia Corpodean.
Ziua a treia, moderată de poetul Ovidiu Vasile, atent la toate amănuntele, a debutat cu plecarea la Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” Cluj Napoca, unde am avut parte de surprize mari: prezentarea muzeului, moment de obicei popular românesc precum cererea miresei, aducerea găinii la nuntă, în prezența unor oaspeți deosebiți precum solista de muzică populară Elena Ștefănuț, violonistul Vasile Popa, „toboșarul” Romulus Moldovan și asociația (ansamblul) „De la lume adunate și-napoi la lume date”. Din nou, participanții la tabără au recitat una-două poezii proprii iar la final s-au înfruptat din sarmalele oferite de Carmen Nyilas. După aceste manifestări, am avut răgaz de două-trei ore să vizităm capitala Ardealului, să cumpărăm suveniruri sau să ne vizităm rudele.
Seara a început din nou în forță. A fost prezentată invitata specială a taberei sârboaica Lijliana Marinkovics, care ne-a prezentat proiectul ei despre „Violența domestică” cum e privită în Anglia, Serbia și România. Au urmat discuții constructive, păreri contradictorii, explicații legislative. Alt invitat al serii a fost polivalentul (scriitor, sculptor, liber-cugetător) Ioan Astaluș care și-a prezentat volumul de prelegeri „Rezervația de zâne”, editura „Transylvanian Edition” Londra, despre care autorul a afirmat: „Aici și acum, încerc să vă prezint REZERVAȚIA DE ZÂNE, de cuvinte frumoase și, poate, înțelepte, ca un gest de recunoștință pentru dascălii și părinții mei, pentru prietenii mei cei buni și pentru genialii anonimi de la care am primit, într-o formă și alta, aceste zâne. Le redau, cu bucurie, revorbirii!”.
Seara a continuat cu prezentarea, de către mine, a volumului de poezii „Dor de infinit”, editura „Transylvanian Edition” Londra. Autoarea Ionela Nicoleta Flood a debutat editorial în 1999 și a scris de atunci peste zece cărți însă cea mai mare realizare, o consider, înființarea în 2010 a celei mai mari biblioteci de carte în limba română din Marea Britanie (Glasgow), cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș care a donat cele 5000 de volume în limba română Societății „Românca” condusă de reputata poetă.
Seara să-a încheiat cu recitalul Adrianei Berezofsky care ne-a trimis cu gândul la plajele portugheze, dar și cu (la) o agapă ca între colegi și prieteni, majoritatea exprimându-și dorința de a se reîntoarce la trei zile sublime, organizate de cei trei magnifici și soțiile celor doi poeți. Mulțumim pentru tot! Cuvintele sunt de prisos!
Topic: Diverse | Comments Off on A fost „sublim” la Cluj
Onor Domnului Preşedinte al Ligii Scriitorilor Români, Al. Florin Ţene
de admin | 11 Iulie 2024
În lumea contemporană, dominată de consumatorism şi frivolitate, omului îi rămân tot mai puţine certitudini care să-i faciliteze devenirea sa în timp şi spaţiu. Acest enunţ ar putea să ne surprindă la o primă lectură prin imperativul formulării sale precise şi laconice. Un fapt este cert: credinţa şi cultura sunt singurele valori care-i pot sublima existenţa omului zilelor noastre, şi-l pot motiva în dialogul său perpetuu cu realitatea.
Printre puţinele certitudini ce înnobilează viaţa noastră, ca identitate creştină, între Dunăre, Carpaţi şi Marea Neagă se numără şi scriitorul, poetul, eseistul, publicistul, jurnalistul şi criticul literar, Al. Florin Ţene, Preşedintele Ligii Scriitorilor Români. Multiplele abordări privind esenţa naturii umane, a creaţiei culturale româneşti au ajuns în viziunea filosofiei culturale să-l perceapă pe om în ipostaza de fiinţă culturală. Astfel, Lucian Blaga îl defineşte pe om prin destinul lui creator, prin actele sale culturale, fiind şi unicul subiect creator din cosmos[1].
Acest eseu nu a fost realizat întâmplător, ci el reprezintă elementul definitoriu al vieţii omului de cultură Al. Florin Ţene. Puţine personalităţi româneşti au o asemenea operă impresionantă prin polivalenţa subiectelor abordate şi a rafinamentului stilistic prezent în opera lor. Practic, scrierile sale acoperă o parte însemnată a tezaurului cultural românesc şi universal, fapt ce-l plasează printre personalităţile marcante ale timpului nostru.
Născut la 13 iunie 1942, în oraşul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, Al. Florin Ţene reprezintă paradigma tânărului român care s-a impus în arealul învăţământului românesc prin ataşament şi apetenţă pentru valorile culturii naţionale. Astfel, a absolvit Institutul Pedagogic din Baia Mare și Facultatea de Istorie din Târgu Mureș.
Cele enunțate până-n prezent îl plasează într-o veritabilă ascensiune socială în care destinul îi ocrotește traseul existenței din Drăgășani până în extremitatea nordică a țării, în Maramureș. Mai mult, în 1964 zodia norocoasă îl unește în viață și în artă cu poeta Titiana Nica-Țene, căsătorie din care au rezultat doi băieți: Florin, specialist în imagine de televiziune și Ionuț, doctor în Istorie și masterat în Drept, prolific istoric, fondatorul ziarului Napoca News și autor a 16 cărți.
Vă mărturisesc că am aprofundat latura umană a distinsului poet, prozator, critic literar și jurnalist, Al. Florin Țene pentru că orice detaliu are farmecul său și orice reconstituire pot plasa evenimentele între realitate și poveste, așa cum rezultă din sintagma frecvent utilizată de autor.
Filonul literar, manifestat încă din copilărie este reliefat prin debutul său la revista Tribuna, în anul 1960, la o vârstă în care mulți tineri nu se detașează de spațiul viselor utopice. Această experiență este materializată prin înființarea Cenaclului Nord în cadrul Bibliotecii Regionale la Baia Mare. Simbioza dintre prospețimea spiritului, incandescența tinereții sunt elementele care-i asigură succesul și-l propulsează în lumea tinerilor creatori. Toate acestea întruchipează în modul cel mai pregnant atributul său de promotor al spiritului național, fondator al unor instituții culturale și factor de coagulare al unor tineri talentați în jurul ideilor naționale.
Fascinația subiectelor abordate, carisma sa intelectuală și varietatea demersurilor intelectuale îi proiectează deja o aură strălucitoare de personalitate în slujba culturii, calitate aproape fabuloasă, de care nu se va dezice niciodată de-a lungul vieții. O simplă incursiune asupra operei sale ne relevă o experiență intelectuală dificil de urmat de contemporanii săi care nu ar fi dispuși să-și asume timpul derulat în biblioteci și arhive, precum Al. Florin Țene. Demersurile sale nu au vizat cu predilecție recunoașterea internă și internațională a operei, dar ea a venit ca urmare a muncii sale titanice. Sunt în măsură să subliniez din nou trăinicia operei sale datorită timpului dedicat documentării și scrierii, căci ori de câte ori îl sunam, chiar și în zilele de sărbătoare a onomasticii, întrebându-l care vă este programul, îmi răspundea invariabil: ,,domnul Din scriu despre Gib Mihăescu”. Ca atare, onorifica titulatură de ,,o viață în slujba culturii” îl definește cel mai bine pe criticul literar, scriitorul și poetul Al. Florin Țene și suntem onorați cu sfaturile și exemplul personal în conturarea propriilor noastre destine culturale.
Scopul acestor rânduri nu este de a elogia o operă sau un om de cultură, ci de a realiza o introspecție intelectuală asupra uneia din cele mai importante personalități culturale românești contemporane. Așa cum este cunoscut, Constantin Brâncuși a lucrat în atelierul lui Auguste Rodin, apreciat ca fiind cel mai mare sculptor al lumii moderne, dar a părăsit atelierul acestuia afirmând : ,,Nimic nu se poate înălța la umbra marilor arbori”[2].
Prin contrast cu sculptorul francez, Al. Florin Țene întreține o ,,curia regis” culturală, unde tinerii poeții și prozatori îi solicită sfatul, îi sorb cuvintele și caută în comun soluții propriilor demersuri culturale. Cu maturitatea vârstei, acesta privește cu seninătate maioresciană că numeroși discipoli îl privesc cu admirație, îi cer sprijinul și apelează la mentorul lor. Sunt onorat să afirm că unul dintre acești tineri care s-au bucurat de sprijinul său am fost și eu (mă bucur în continuare de respectul și prețuirea sa), motiv pentru care mă înclin cu reverența cuvenită în fața prodigioasei sale personalități.
Modelând și însuflețind tinere talente, Al. Florin Țene înființează în 1959 Cenaclul Literar Gib I. Mihăescu, unde a colaborat cu viitorul prim-ministru Radu Vasile, cu procurorul Nicolae Cochinescu, membru al Curții Supreme de Justiție. Iată deci o activitate fertilă, polivalentă și pluridisciplinară în slujba culturii românești, fapt care-i amplifică până la hiperbolizare calitățile sale de fondator de instituții culturale, de mentor al tinerei generații și de prolific prozator, poet, critic literar, eseist, istoric și jurnalist.
Un aspect mai puțin mediatizat al activității sale este cea de om al cetății, în viziune aristotelică. Filosoful grec consideră că doar prin participarea la activitățile publice se poate obține adevărata fericire. Ca urmare, Aristotel consideră că este o eroare să se prefere inacțiunea în locul acțiunii, solitudinea și retragerea în locul datoriei publice[3]. Acestui principiu ce definește coborârea poetului în arenă pentru a înlătura nedreptățile se inserează și acțiunea din timpul regimului comunist, când Al. Florin Țene împreună cu soția sa, poeta Titiana Nica-Țene au trimis o scrisoare revistei Flacăra unde stigmatiza înfometarea românilor de către Nicolae Ceaușescu. Replica regimului comunist nu s-a lăsat așteptată și a urmat anchetarea acestora de către instituția Securității. În 1989, Alex. Florin Țene s-a implicat în Revoluția din decembrie 1989, demascând abuzurile și privațiunile impuse populației de către regimul comunist, militând în favoarea valorilor democrației liberale și ale libertății politice.
Este de menționat faptul că o parte a activităților desfășurate de Al. Florin Țene s-au desfășurat în timpul regimului comunist, care introdusese cenzura, iar libertatea de exprimare fusese drastic redusă. Keith Hitchins subliniază că în cursul eliminării vechilor elite interbelice, comuniștii au creat în 1948 Direcția Generală a Securității Poporului ce viza protejarea noului regim de dușmanii interni și externi. Au fost strămutați zeci de mii de țărani din localitățile lor pentru a înfrânge rezistența față de structurile comuniste și alte zeci de mii de persoane din cele mai variate categorii sociale ce erau suspectate de acte de disidență[4].
La nivel cultural, afirma același istoric, Partidul Comunist a încercat atragerea intelectualilor prin îndoctrinarea ideologică, iar cei care acceptau noul regim primeau recompense financiare și accesul la serviciile medicale și magazinele partidului. Implicarea brutală în activitatea literară s-a diminuat după 1959, moment ce semnifică numărul scăzut al activității coercitive asupra scriitorilor mai puțin conformiști regimului comunist[5].
Grație numeroaselor premii și distincții interne și internaționale, a contribuției la dezvoltarea patrimoniului literar românesc, Al. Florin Țene a fost ales în 2011 membru corespondent al Academiei Româno-Americane, fapt ce încununează prodigioasa sa operă. Recunoașterea internațională a operei sale vine într-un moment istoric când România și-a realizat cele două mari obiective ale politicii externe: integrarea în structurile militare NATO și admiterea în Uniunea Europeană, aspect care-i dezvăluie incomensurabila sa bogăție sufletească în raport cu programul elitei politice și culturale românești post-decembriste. Acest context favorabil unei opere solide se resimte de acum înainte în toate creațiile sale și în fibra sensibilă și rafinată a scriitorului.
Predispus la un travaliu de mare amplitudine științifică, Al. Florin Țene înființează Liga Scriitorilor Români în anul 2006, devine membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și participă la diverse concursuri, obținând numeroase premii și distincții. Am accentuat acest aspect al fondatorului de instituții culturale și de protector al tinerilor literați pentru a-i argumenta stilul modern, rafinat și elegant de leadership autentic în domeniul cultural.
Ancorat realității culturale, Al. Florin Țene este și autorul unui vast proiect ce vizează restituirea biografiei unor mari poeți, prozatori, precum: Gib Mihăescu, Ion Minulescu, Traian Dorz, Valeriu Gafencu și Petre Țuțea, demers care-i argumentează și mai mult rolul de mentor al tinerei generații de literați și pe acela de reper esențial al culturii românești contemporane. Aceste enunțuri se inserează în mod ascendent unor realizări anterioare de mare notorietate literară, iar în ipostaza de lector simți strădania autorului de a evidenția contextul istoric al existenței acestor personalități și relația dintre viața personală și gloria literară a acestora.
Născut și eu în apropierea localității Drăgășani, la interferența dintre județele Vâlcea și Olt, am citit cu admirație volumul autorului despre Gib. Mihăescu. Mărturisesc că am avut trăirea unei sărbători literare, zile de bucurie intensă a sufletului căci regăseam o reconstituire fidelă, multidisciplinară a zonei, cu bogate tradiții folclorice, istorice și geografice. Așadar, m-am conectat din nou la o evocare a parfumului vieții urbei de acum un secol, cu întinsele podgorii, cu lumea provincială și prozaică a orașului. Volumul, La braț cu Andromeda. Viața scriitorului Gib I. Mihăescu, între realitate și poveste, Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2016, este o descriere balzaciană a celor mai importante momente din viața acestuia, și care-i relevă lui Al. Florin Țene calitățile de excelent narator al primei jumătăți a secolului al XX-lea.
Așa cum afirmă Keith Hitchins, literatura română din perioada interbelică reflecta modificările care se derulau încă de la începutul secolului al XX-lea. Scriitori români erau integrați mișcărilor literare ale timpului și experimentau diverse forme de exprimare literară. Devotamentul lor față de fenomenul literar au produs capodopere artistice, idee ce semnifică integrarea în mișcarea culturală europeană, dar și al creativității individuale[6].
Inserat acestui fapt, Al. Florin Țene reliefează importantele mutații care au loc în cultura română după realizarea Marii Uniri de la 1918, și-i prezintă bogăția expresivității literare. Astfel, autorul investighează lumea localității Drăgășani, a saloanelor literare unde este invitat Gib Mihăescu în țară, utilizând instrumentarul antropologiei culturale, al sociologiei și demografiei istorice.
În concluzie, scriitorul, publicistul, jurnalistul, Al. Florin Țene este o personalitate remarcabilă a culturii române contemporane, inițiator de instituții culturale, model de urmat pentru tânăra generație și un publicist efervescent a cărui existență se confundă până la contopirea desăvârșită cu propria sa operă. Prof.dr.Din Petre
[1] Filosofie, Manual pentru clasa a XII-a, Ioan N. Roşca (coordonator), Codruţa Sorin Missbach, Gabriel Ion, Editura Corint, 2008, Bucureşti, p. 16.
[2] www.radar.ro
[3] Vasile Boari, Filosofia și condiția morală a cetății. O cercetare a problematicii cetății în filosofia antică și modernă, Editura Dacia, Cluj, 1991, p. 125.
[4] Keith Hitchins, Scurtă istorie a României, traducere de Lucia Popovici, Editura Polirom, 2015, pp. 258-259.
[5]Ibidem, p. 275-283.
[6] Ibidem, p. 210.
Topic: Diverse | Comments Off on Onor Domnului Preşedinte al Ligii Scriitorilor Români, Al. Florin Ţene
« AnteriorulUrmătorul »
