« Alexandru Petria scrie având ca principiu dictonul „fiecare cu ploaia lui” | Principal | Ziua Limbii Române »
Furtuna
de Radu Botiş | August 21, 2024
Se adună norii, grei, deasupra orașului
Ca niște uriași ce se pregătesc să se prăbușească,
Vântul șuieră și rupe liniștea
Cu forța unei bestii nemărginite.
Timpul pare să se oprească,
În așteptarea apocalipsei ascunse în fiecare rafală.
Cumpănește cerul între marea de nori,
Și fulgerele se strecoară,
Ca niște linii de foc desenate pe un tablou întunecat.
Furtuna izbucnește cu un strigăt de furie,
Scuturând pământul și răsturnând visele
Într-o simfonie de haos și distrugere.
Apa se adună în râuri ce se umflă,
Într-un dans amețitor de valuri și spume,
Marele ocean și-a scos furia la iveală
Și valurile se aruncă, se prăvălesc
Ca niște uriași în luptă,
Împotriva stâncilor ce se ascund.
În mijlocul tumultului,
Există un moment de tăcere absolută,
În care întreaga lume pare că respiră adânc
Pregătindu-se pentru următoarea lovitură
Căci în inima furtunii,
Se ascunde o tainică, rece,
Reînnoire.
Așa cum furtuna se retrage,
Lăsând în urmă o lume schimbată,
Ne regăsim în ruinele viselor noastre,
Cu lecții învățate în strigătele vântului,
Pregătiți să întâmpinăm soarele ce va răsări
Pentru o lume curățată de furia norilor.
Topice: Diverse | Comments Off on Furtuna
Comentarii închise.
