N-AŢI VĂZUT ?
de Ştefan Dumitrescu | 8 August 2008
n-aţi văzut o formă-ntrebam
ca şi cum ar fi o catapeteasmă în veci
ceva ce lumină amarnic în lume
şi pe lângă care damnat eşti să treci
n-aţi văzut întrebam pe lume un gând
într-o piaţă antică unei porţi semănând
unui munte cu piscuri pierdute în nouri
unui vis peste câmpuri unui dor delirând
n-aţi văzut un gând asemenea unui
templu pe-un pisc strălucind în apus
la care să mergi să te rogi şi să plângi
ca şi cum din lume ţi-ar fi sufletul dus
n-aţi văzut întrebam ceva ca un râs
ca un clopot ce sună undeva într-un crâng
în timp ce eu singur pe-un munte mă duc
printr-o ceaţă eternă şi urlu şi plâng
n-aţi văzut întrebam pe-o lume pustie
o corabie anume un fel de nălucă
ce pe zări fără fum fără margini
să ne ducă o dată şi iar să ne ducă
să fie o jale pe lume şi-un dor
nici sfârşitul lumii să nu fie aşa
şi pe deal să se vadă printre nouri o clipă
cum se duce-n spre cosmos ca o pasăre ea !
Topic: Poezii | Comments Off on N-AŢI VĂZUT ?
Medicii avertizează: Aparatura electronică distruge sănătatea
de admin | 7 August 2008
Telefoanele mobile, aparatura de birou, iPod-urile la care ascultăm muzică, toate acestea afectează în mod negativ corpul uman, conform ultimelor studii. Chiar dacă în cazul multor aparate, efectele nocive nu sunt foarte cunoscute, medicii avertizează că, de exemplu, ascultarea muzicii într-un mod excesiv cu ajutorul căştilor (la mp3 playere, mp4 playere, iPod-uri) duce, în timp, la pierderea auzului.
Aceste dispozitive au capacitatea de a reda sunetul la 105-120 de decibeli (cât un concert rock sau decolarea unui avion). Dacă cineva ascultă zilnic muzică la această intensitate, timp de o oră, atunci cu siguranţă va surzi, susţin cercetătorii de la Universitatea din Northwesterna. Specialiştii recomandă să se respecte anumite reguli pentru ca problemele de sănătate să poată fi evitate. În primul rând, dispozitivele de redare a muzicii prin căşti nu ar trebui să fie folosite mai mult de 60 de minute pe zi. Apoi, muzica ar trebui ascultată la un volum cu 60% mai mic decât capacitatea maximă a aparatului.
Având în vedere că, până în prezent, s-au vândut peste 20 de milioane de exemplare de iPod-uri, medicii au încercat să descopere şi alte efecte negative ale folosirii acestor electronice. Un studiu american, efectuat pe 100 de oameni cu pacemakere (aparate electrice care stimulează ritmul cardiac anormal; stimulatoare cardiace), a arătat că iPod-ul interferează cu aceste dispozitive. Dacă un iPod este ţinut la câţiva centimetri de piept, mai mult de 5 secunde, în 50% dintre cazuri vor apărea interferenţe. La fel de nocive sunt şi aparatele de la birou. Este demonstrat că, în aerul din jurul imprimantei, nivelul particulelor toxice este de 5 ori mai mare decât lângă o autostradă. Cele mai nocive sunt imprimantele de la birou care funcţionează cu ajutorul laserului, pentru că eliberează în aer particule mici din tuşul cu care imprimă. Cei care inspiră timp îndelungat aceste particule mici de tuş riscă să sufere de
boli de inimă, boli respiratorii sau cancer.
Numărul mare de aparate electronice a dus la apariţia unui nou tip de poluare, şi anume poluarea electrică. Cantitatea mare de electricitate face ca în aer să îşi facă apariţia undele electromagnetice. Aceste unde ajută microbii şi bacteriile din aer să se fixeze mult mai bine în ţesutul pulmonar. Ceea ce ne face mult mai predispuşi la infecţii. În plus, s-a dovedit că poluarea electrică este responsabilă pentru faptul că femeile se simt obosite şi, uneori, pentru creşterea în greutate. Undele electromagnetice duc la oboseală cronică, insomnii şi depresie. Pentru a evita această poluare electrică, atunci când un aparat nu este folosit, este recomandată scoaterea lui din priză.
De asemenea, este cunoscut faptul că tastatura şi mouse-ul sunt locuri ideale pentru înmulţirea bacteriilor. Pe o tastatură, bacteriile nocive corpului uman supravieţuiesc de la două ore până la o zi, iar în acest timp se înmulţesc, arată un studiu efectuat la Spitalul Northwestern din Chicago. Cele mai comune bacterii care se găsesc pe tastatură pot produce infecţii abdominale, infecţii ale pielii, tract urinar şi infecţii la nivelul sângelui.
Topic: Diverse | Comments Off on Medicii avertizează: Aparatura electronică distruge sănătatea
Păstorul De La Păşune
de Monica Trif | 6 August 2008
Printre păduri era un sat, acum uitat de lume
O casă bătrânească aproape de păşune
Eram doar o copilă şi tot ce-aveam pe lume
Doi bătrânei-bunicii, şi mai aveam şi-un câine
Acolo-n depărtare sub cerul plin de nori
Într-o vastă păşune cu iarbă şi cu flori
Acolo s-a născut povestea de amor
Cu o frumoasă fată şi un tânăr păstor
Acolo l-am văzut aproape de izvor
Când norii se plimbau pe cer cutezător
Şi stelele priveau în măreţia lor
Doi tineri făurind un vis nemuritor
Cu ochii-i negri, mari, când m-a privit mirat
Era să cad dar mâna lui m-a rezemat
Nu ştiu de ce şi cum m-a fermecat
De dragoste inima-mi parcă s-a ‘mbătat
Şi zi de zi fugeam pe dealul plin de grâne
Şi alergam din nou peste păşune
Şi asteptam, cu turma în amurg când vine
Ca dorul cu privirea-i să-mi aline
Îmi amintesc şi coroniţele din flori de pe câmpie
Din margarete, păpădie, şi din flori de iasomie
Pe care-n păr mi le-aşeza şi făr’ să ştie
Cu ochii recita o poezie
Şi-odată într-o zi de sărbătoare
Cu oameni prinşi în horă-n Târgul mare
M-a intâlnit pe drum din întâmplare
Eu l-am privit, el mi-a furat o sărutare
Azi am crescut şi am plecat în lume
Şi-am colindat oraşe, ţări si locuri fără nume
Am cunoscut atâtea, mai rele si mai bune
Dar n-am uitat nici azi păstorul din păşune
Şi uneori privesc în noaptea-ntunecată
Mă uit către o stea şi-i spun în şoaptă
Dorinţa mea şi visul meu de fată
Vreau să-l mai văd, să-l mai sărut odată
Topic: Poezii | Comments Off on Păstorul De La Păşune
BIOETICA FAMILIEI CREŞTINE: este contracepţia un păcat grav?
de Marcel Ioan Malanca | 5 August 2008
“Începutul existenţei este unul şi acelaşi pentru trup şi pentru suflet” – Sf. Grigorie de Nyssa
Una din responsabilităţile familiei creştine este cea a procreării responsabile, în conformitate cu porunca divină: “creşteţi şi vă înmulţiţi şi stăpâniţi pământul”, o familie fără copii fiind cel mai adesea asemănată unui pom neroditor. Sustragerea voită de la această responsabilitate prin mijloace care contravin eticii, dar şi moralei creştine, reprezintă o încălcare frauduloasă a principiilor instituţiei căsătoriei. Din păcate, azi, mai mult ca oricând, urmare evoluţiei tehnicii medicale, dar şi secularizării societăţii moderne, cuplurile creştine sau necreştine se sustrag de la responsabilitatea procreării utilizând mijloace de prevenire sau întrerupere a sarcinii, care contravin total eticii, deontologiei medicale hipocratice, dar mai ales moralei creştine care apără viaţa şi principiile ei, chiar din momentul zămislirii. Nu e vorba aşadar atât de refuzul de a procrea, cel mai adesea din motive de egoism parental, cât de un act mult mai josnic şi fraudulos: suprimarea vieţii în fazele incipiente ale dezvoltării umane din mediul matern intrauterin, act calificat de doctrina bisericească drept “criminal” (asimilat “pruncuciderii”- can. 91 Trulan), deoarece omul are valoare ontologică chiar din clipa zămislirii, moment în care frântura organică abia concepută este înzestrată cu suflet. Indiferent de faptul că omul nu este integru fiziologic în primele stadii ale vieţii intrauterine, el are valoarea care i se conferă fiecărei creaturi umane, de către Dumnezeu. O mulţime de texte biblice şi patristice amintesc faptul că făptura din pântecele mamei , chiar şi în forma embrionară sau de fetus, este o creaţie divino-umană, faţă de care avem aceleaşi responsabilităţi ca şi faţă de un om deja născut ( Ps. 138, 13-16; Is. 45, 1-5; Ier. 1,5 / vezi şi la Atenagora, Tertulian, Clement Alex., Lactanţiu, Sf. Ipolit, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Hrisostom, Sinodul Trulan etc.).
Întreruperea sarcinii în faza embrionară se realizează azi prin tehnica “avortului hormonal” (expresie rar utilizată de medici in procesul de informare al pacientilor), diferit de “avortul chirurgical” (clasic şi mai cunoscut), dar având acelaşi scop josnic. Utilizarea mijloacelor contraceptive moderne, a căror dezvoltare şi eficacitate se datorează evoluţiei tehnice medicale şi ştiinţei, facilitează nu atât prevenirea formării vieţii în pântecele matern, cât suprimarea ei, lucru mai puţin cunoscut de către utilizatorii unor astfel de mijloace, acest lucru datorându-se mai ales lipsei de informare corecte atât din partea medicilor, cât şi a celor care cunosc această realitate. Ne referim strict la mijloacele “abortive” (de preferat termenul “abortiv”, mult mai realist decât “contraceptiv”, deoarece aceste mijloace sunt concepute a avea randament maxim prin determinarea expulzării embrionului din mediul intrauterin, aşadar prin avortare), precum: steriletul (firul, spirala sau DIU) şi pilulele contraceptive orale de orice categorie (pilule hormonale).
Inovaţia ştiinţifică este uimitoare, dar la fel impresionează şi modul în care conştiinţa umană “se spală pe mâini” în stilul lui Pilat, recurgând la aceste tehnici de suprimare a vieţii intrauterine în primele stadii de formare organică a celui care, peste 8-9 luni, urmează să fie ca unul dintre noi. Ar trebui să ne facem probleme de conştiinţă. Să ne întrebăm: este contracepţia un păcat grav? DA! Cel puţin pentru faptul că DIU şi pilulele sunt metode abortive. O persoană care nu recurge neapărat la o intervenţie chirurgicală pentru expulzarea fetusului din pântecele matern, nu înseamnă că nu săvârşeşte avort. Acelaşi lucru se întâmplă, dar sub altă formă, folosindu-se tehnicile abortive sus menţionate. E vorba doar de utilizarea unor procedee subtile conştiinţei iresponsabile. Suprimarea vieţii e un act criminal în orice situaţie, indiferent de procedeul utilizat.
Încă de la începutul creştinismului, Sf. Părinţi au fost categorici: Sf. Ipolit condamna folosirea “medicamentelor sterilizante” şi a altor mijloace care ar putea provoca pierderea sarcinii. Fer. Augustin, Sf. Ambrozie şi Fer. Ieronim condamnau nimicirea de bună voie a vieţii prenatale, iar Sf.Vasile stabileşte că “cea care cu bună ştiinţă distruge fetusul, va fi pedepsită pentru crimă”. Can 91 Trulan ( an 692) este explicit: “pe cele care dau doctoriile provoacatoare de avort [“pilule” – n.r.] şi pe cele care primesc otrăvuri pierzătoare de prunci, le supunem pedepsei ucigaşului”.
În chestiuni de raţiune bisericească şi doctrinară, legislaţia statului nu e relevantă, dat fiind faptul că statul nu interzice aceste procedee abortive şi nici avortul chirurgical, cel puţin nu în primele luni de sarcină. Stim însă bine că acest lucru nu face ca avortul să nu fie păcat. El rămâne un act incalificabil, criminal, inuman şi insensibil, categoric respins de morala bisericească, indiferent de modul în care este realizat. În societatea de azi, practica avortului porneşte de la concepţia potrivit căreia sexualitatea este obiect de consum (în cadrul unei societăţi de consum bazate pe aşa zisa “ economie de piaţă“), o sexualitate fără risc şi scrupule, alimentând astfel, mai ales în perioada modernă, o mentalitate contraceptivă şi avortivă. Această “politică antinatalista” se sustrage mai ales din curentul malthusianist, iar pilulele contraceptive, ca şi avortul, devenind azi adevărate arme politice şi mijloace de dominare economică.
Dureros e şi faptul că oamenii sunt manipulaţi tendenţios de cadre medicale pregătite profesional, întrucât adevărul despre aceste mijloace abortive sunt trunchiat prezentate. Jurământul hipocratic obligă la a apăra viaţa (“niciodată nu voi vătăma pe nimeni”, “nu voi prescrie un medicament ucigător”, “nu voi da vreunei femei leacuri pentru a provoca avortul” !!!), deoarece viaţa e sacră în orice stadiu de manifestare a acesteia. Orice medic care contravine acestui principiu, încalcă jurământul şi deontologia profesiunii, etic vorbind. Din fericire există şi cadre medicale care sunt sinceri şi realişti, dezvoltând campanii de informare corectă privind pericolul şi imoralitatea mijloacelor contraceptive (ex.: Dr. Christa Todea ).
“Biserica nu acceptă planning-ul familial şi metodele sau mijloacele contraceptive, care sunt practici îndreptate împotriva vieţii” (Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula). Contracepţia e calificată de Biserică drept un act lipsit de responsabilitate morală, iar în forma în care este practicată azi, drept un act extrem de grav, egoist şi criminal, datorită insensibilităţii faţă de forma de viaţă înzestrată cu suflet din pântecele matern. Astfel, fiecare dintre noi, dar mai ales preoţii, suntem datori a lua o atitudine creştină fermă, matură şi categorică. Informarea creştinilor trebuie să fie cu timp şi fără timp, corectă şi justă, mai ales că există posibilităţi de documentare extrem de accesibile. Avem această datorie sfântă faţă de toţi creştinii şi faţă de Dumnezeul pe care îl slujim. Adevărul e mai presus de orice, iar el ne va face liberi (Ioan 8,32).
“Soluţia etică a problemei ridicate este educarea la o procreare responsabilă, nu un biologism spontaneist, dar nici o libertate fără norme etice sau o legislaţie impusă, ci o iubire responsabilă şi o administrare conştientă a vieţii în cadrul căsătoriei” (Elio Zgreccia ).
Topic: Meditaţii | Comments Off on BIOETICA FAMILIEI CREŞTINE: este contracepţia un păcat grav?
« AnteriorulUrmătorul »
