Baladă neterminată…
de Nicolae Nicoară-Horia | 25 Mai 2009
De-atâta treabă cât’avem
Nici nu mai ştim dacă suntem,
De-atâta treabă fără rost
Nici nu mai ştim dacă am fost…
De la infern până-n Olimp
N-avem răbdare şi nici Timp
Şi-aşa orbercăim mereu
Între satan şi Dumnezeu…
Şi-atunci, când nu ne-ajung arginţii,
Ne vindem fraţii şi părinţii,
Ne vindem tot ce n-am avut,
Prezent şi mai ales trecut…
Ne punem gaj pe Viitor,
Pe ne-născuţi de maica lor…
De-atâta trudă în zadar
Nu mai avem în Calendar
Nici Sărbători şi nici blesteme-
Odată, va veni o vreme…
De-atâta treabă care nu-i,
Plâng soclurile sub statui,
Iar tu, de vrei să fii vreodată,
Fii treaba mea, neterminată…
08 aprilie 2009.
Topic: Poezii | Comments Off on Baladă neterminată…
Am întâlnit un român fericit
de Jianu Liviu-Florian | 22 Mai 2009
Am întâlnit azi dimineaţă un român fericit. Cu adevărat, fericit. Striga de fericire. Şi nu pe stradă. Ci în Biserică. În Biserica în care, dis de dimineaţă, mai erau doi oameni. Lumânăreasa. Şi subsemnatul.
– A plouat! A plouat, Doamne! A plouat, în sfarşit! Îţi mulţumesc, Doamne! Să trăieşti, Doamne! Să trăieşti, Doamne! Să trăieşti,
Doamne!
Şi din agoniseala sa, omul, nici prea tânăr, nici prea bătrân, om în putere, cu un manunchi de lumânări în mână, căuta în jur un foc, să le aprindă.
– Aveţi un chibrit? O brichetă?
M-am gândit că am avut fericirea – în plină criză naţională, şi mondială – atât de rară, atât de invidiată, să întâlnesc un român fericit. Mai mult decat atât, fericirea lui era molipsitoare: lanurile de grâu strigau odată cu el: “Să trăieşti, Doamne!”, cele de porumb: “Să trăieşti, Doamne!”, si o lume măruntă de gâze şi necuvântătoare care duc până în supermarketurile şi pe
mesele noastre cele de fiecare zi hrana fără de care, fără de care… striga şi ea, cu glasul unui român fericit: “Să trăieşti, Doamne!”
Nu ştiu ce va fi fost omul. Unde va fi lucrând. Ce va fi arat, şi ce va fi semănând. Ce salariu va fi primind. Ce va fi secerând. Cred doar că omul lucra pe cuvintele Ecleziastului: “Dar un Domn cu adevărat înţelept, este cel care se ocupă cu munca câmpului…”
M-am gândit ca aşa striga un înger, pe pământ, după ploaie:
“Să trăieşti, Doamne! Să trăieşti, Doamne! Să trăieşti, Doamne!”
6 mai 2009
Topic: Meditaţii | Comments Off on Am întâlnit un român fericit
Poemul liliacului
de Ioana Stuparu | 21 Mai 2009
 |
E primăvară, Doamne!
Venit-a timpul să-nfloresc
Aşa cum Tu orânduit-ai!
Zicea un bucheţel de liliac
Rămas ca o minune,
Pe vârful unei ramuri.
În jurul lui,
Cât vezi cu ochii,
Apă, ce Dunărea n-a mai putut
S-o stăpânească.
Ştiam aseară cine sunt –
Se tânguia sărmanul bucheţel.
Sălaş aveam într-un pom mare,
În curtea unei case verzi,
În oboraş,
Lângă fereastra dinspre drum.
Acolo m-a sădit cândva,
O copiliţă
Ce-aseară pruncu-şi alăpta.
Mă pregătisem să-mi mângâi,
Ca-n fiecare an,
Mântuitorul răstignit pe cruce.
Să fiu părtaş, apoi,
La Învierea Lui din morţi.
Ştiam aseară cine sunt…
Unde e casa, Doamne?
Unde e pomul în care-aveam sălaşul?
Unde e mama ce pruncu-şi alăpta?
În jurul meu, cât vezi cu ochii, apă!…
Sunt singur, Doamne,
Şi mi-e frică!
2 mai 2006
Topic: Poezii | Comments Off on Poemul liliacului
GEORGE ROTARU – LECŢIE DE PATRIOTISM ŞI CULTURĂ
de Maria Diana POPESCU | 20 Mai 2009
Ziua Independenţei, Ziua Europei
Sîmbătă, pe 9 ale lunii mai, pe la orele amiezii, m-am aflat alături de un public numeros la Casa Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim din Râmnicu Vâlcea, un domeniu cultural relativ nou, al cărui stăpîn este istoricul, cercetătorul, inventatorul şi gînditorul George Rotaru, împreună cu atitudinea de bun arhitect financiar a fratelui, economistul Constantin Rotaru. Doi mărinimoşi intelectuali, cu o carte de vizită impresionantă şi respectată, domnii George Rotaru şi Constantin Rotaru, pentru care istoria nu înseamnă o noţiune livrescă, desprinsă din sisteme interlocutoare, au aprins de Ziua Independenţei candela cinstirii şi recunoştinţei tuturor celor care dorm eroic în glia strămoşească. Chiar am avut emoţii, explicabile, pentru că am reîntîlnit pe domnia sa, George Rotaru, un mare dirijor, unul din cei care marchează ştiinţa şi istoria noastră, un nume de prestigiu, pe care îl găsim aruncîndu-ne ochii
pe o revistă sau pe un ziar, pe o carte, pe o invenţie, îl auzim, îl vedem, în media audio şi video, îi simţim bagheta dirijorală în bunul mers al culturii naţionale, omul
instituţie, cum bine spunea acad. Gheorghe Păun, a cărui brevetată invenţie, Calendarul Perpetuu Universal, va măsura poate timpurile viitorimii. Ziua de 9 Mai, zi cufundată în istorie, a respirat şi a trăit româneşte în cetatea culturală a Râmnicului, marcată de demersuri culturale inedite, menite să întreţină flacăra spiritualităţii româneşti.
GEORGE ROTARU A MĂSURAT CU ARTĂ VÎNTUL ISTORIC
La Casa Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim din Râmnicu Vâlcea pe 9 Mai s-a scris o filă modernă de cultură, s-a auzit vocea istoriei, prin vocea exponentului contemporan, George Rotaru, de la înălţimea mijloacelor de care dispune acest centru de cultură. Ziua care a deschis drumul spre recunoaşterea internaţională a dreptului naţiunii române de a-şi decide singură soarta, Ziua Independenţei trece drept eveniment istoric de importanţă majoră, peste care nu trebuie lăsată să se aşeze devălmăşia postmodernă şi uitarea. La fel şi Ziua Europei, instituită la propunerea Ministrul de Externe al Franţei, Robert Schuman, în urmă cu 58 de ani, pe 18 aprilie 1951, cînd Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda
au semnat Tratatul de la Paris, ce consfinţea înfiinţarea Comunităţii Economice a Cărbunelui şi Oţelului (precursoare a Uniunii Europene), a fost stabilită ca sărbătoare a Europei de către Consiliul European de la Milano, în anul 1985.
Deschiderea oficială a Salonului Cărţii şi al Autorilor de Literatură şi Artă, SCALA, ediţia I, stagiunea primăvară-vară, a debutat la orele 14 cu lecţia istoricului George Rotaru. Au urmat: salutul adus celor peste o sută de scriitori şi artişti plastici, reprezentanţi ai unor ONG-uri; vernisajul stampei „5 secole de Istorie a Tiparului şi a cărţii în spaţiul românesc, 1508-1512, 2008-2012 – stampografie, George Rotaru: marcarea „Anului Internaţional al Astronomiei”; prezentarea Calendarului Perpetuu Universal, invenţie a istoricului George Rotaru, înregistrată la OSIM; lansarea cărţilor: „Codul Rotarian”, autor George Rotaru şi romanul filosofului George Baciu, „Tristeţea unei iubiri”. A fost în atenţia publicului cartea cu un format special, de 50 de kg, „Historia et tempus”, vernisajul expoziţiei de pictură, grafică şi sculptură, sub egida Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala
Vâlcea, care a reunit nume de prestigiu ale artei româneşti de pretutindeni, dar şi expoziţia „Deceniul Tricolorului”. Se cuvine să amintim de un program special prezentat de „Asociaţia Aromânilor” din zona Cetăţii Domneşti, dar şi de dansatorii populari ai unui liceu din Râmnic. Felul cum a fost marcată 9 mai – Ziua Independenţei la centrul Rotarexim, potrivit unor exigenţe culturale, ecoul de după în presă scrisă, dar şi în rîndul evenimentelor care cadrează făpturile istorice moderne, vorbesc despre faptul că istoricul-cercetător George Rotaru şi-a ales raţional palma de pămînt cultural, a cîntărit bine lumina care bate în fereastră, a măsurat cu artă vîntul istoric, şi a ridicat din temelii, în leagăn de Râmnic, o cetatea culturală, ca generaţiile viitoare să guste preacurat ca apa din rostul istoric al locului chibzuit cu cea mai organică psihologie. Noţiunea de civilizaţie a culturii se
găseşte în întreg ambientul Casei Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim din Râmnicu Vâlcea. Ceea ce nu i se întîmplă în fiecare zi căutătorului de frumos, şi te face să te conformezi acestei atmosfere, invitîndu-te la respect.
Maria Diana Popescu
Topic: Reportaje | 1 Comentariu »
« AnteriorulUrmătorul »
