Dialog cu jurnalista şi scriitoarea Ligya Diaconescu
de Octavian Curpas | 21 Septembrie 2009
… despre cum este să fii proprietarul şi directorul general al unei publicaţii online cu peste 1.000.000.000 de vizitatori
Numele jurnalistei şi scriitoarei Ligya Diaconescu este sinonim cu dorinţa de autodepăşire. Cunoscută realizatoare de emisiuni de televiziune, dar şi promotoare a culturii şi turismului din România, aceasta considera că întotdeauna există loc de mai bine şi… mai mult. De aceea, dacă ar fi să poată schimba ceva în lumea noastră, Ligya Diaconescu ar schimba doar… concepţia oamenilor.
Ligya Diaconescu s-a născut pe 14 iulie 1960. Vorbind despre începuturi, despre părinţii ei, ea afirmă că deoarece Dumnezeu a hărăzit-o să iubească frumosul, cultura, să asculte cum creşte iarba, să simtă mirosul românesc al fânului proaspăt cosit, i-a dăruit tată vâlcean… Şi pentru că tot Dumnezeu a hărăzit-o de asemenea, să audă muzica valului ce se sparge la poale de Ceahlău, în Bistricioara şi să colinde potecile Durăului, i-a dăruit mama, din judeţul Neamţ. De la amândoi, scriitoarea a învăţat optimismul şi a dobândit mentalitatea de învingător şi puterea de a lupta pentru a-şi realiza năzuinţele. Ligya Diaconescu deţine o licenţă în finanţe-contabilitate, luată la Iaşi şi una în jurnalism, obţinută la Bucureşti, cu specializare la BBC Londra. Este căsătorită şi are o fiică, Andrada-Victoria, care a terminat anul acesta, liceul.
– Ce este STARPRESS?
– STARPRESS? www.valcea-turism.ro este revista româno-canado?americană, care fără a vrea să devina o punte de legătura între românii creatori, artişti şi… simţitori ai frumosului de pretutindeni, a devenit, întrecându-se în creaţii, care mai de care mai valoroase, în domeniul scriitoricesc, al picturii, sculpturii, dansului, chiar şi al jurnalismului.
A devenit o revistă de prezentare a României altfel decât este privită în unele ţări, locaţiile, zonele turistice, afacerile româneşti, prezentate în limba română, engleză şi, uneori, în franceză, reuşind să stârnească interesul nu numai al românilor plecaţi departe de ţară, dar şi pe al prietenilor acestora şi al oamenilor de afaceri, ca şi al iubitorilor de călătorii din diverse zone ale lumii.
– Ce rol are Ligya Diaconescu la STARPRESS?
– STARPRESS www.valcea-turism.ro este propriul meu “copil”. L-am creat, l-am crescut şi a devenit ceea ce este, din iubire pentru tot ceea ce fac. Mai bine puţin şi bun, decât… mult şi prost.
Aşadar, sunt proprietarul şi directorul general al Revistei SRARPRESS. Am reuşit să deschid împreună cu prietenii mei de suflet (pentru că trebuie să ştiţi, nu lucrez decât cu oameni de o deosebită valoare), redacţii în CANADA, SUA şi subredacţii în AUSTRALIA, ISRAEL, REPUBLICA MOLDOVA ITALIA, SPANIA, GERMANIA.
În curând, vrem să dăm naştere unui puiuţ, STUDENT STARPRESS, care… sper eu, să creeze legături între copii, elevi şi studenţi, talentaţi, cu aceleaşi preocupări, să se cunoască mai bine şi de ce nu, în vacanţe să petreacă reciproc, câteva săptămani, unii în familiile celorlalţi, în SUA, Spania sau Israel, să realizăm pentru ei tabere de creaţie şi… ar mai fi mult de vorbit, dar deja cred că plictisesc cititorul!
– Vorbeşte-ne despre publicaţia STARPRESS. Când şi cum a început şi care au fost provocările cu care te-ai confruntat la debut?
– Totul a început din dorinţa, aşa cum spuneam, de a-i apropia pe românii din diverse zone, unii de alţii, prin ce au mai bun, frumos… în mare măsură, reuşind, mulţi devenind prieteni. Am mai avut doua jurnale proprii, SPERANŢA şi SPORTUL VALCEAN, precum şi Redacţia Ziarului Olteniei, ORA.
Am avut câte un asociat şi întotdeauna când doream să fac mai mult (îmi place teribil să risc şi îmi creşte adrenalina), întâmpinam oprelişti.
Am luat-o de la capăt în 2005, pe cont propriu, începând cu ştiri şi reportaje din domeniul economic, social, turistic şi cultural. Din dorinţa de a atrage cât mai mulţi cititori… şi din dorinţa ca aceştia să fie realizatorii revistei, prin scrierile lor, domeniul cultural a devenit cel mai iubit şi frumosul, arta pur şi simplu, au dat startul la noi provocări, la noi întreceri.
Ştirile care umplu paginile cu întâmplări care creeaza o nota de pesimism, le-am evitat. Morţi, crime, violuri, jafuri… se găsesc din plin în alte jurnale.
Şi cum Internetul a venit în întâmpinarea mea, împlinindu-mi şi dorinţa de a fi în permanentă legatură cu semeni de pretutindeni, am considerat că este vremea ca ediţia online să înlocuiască ediţia tipărită. La început, am fost revistă lunară, apoi săptămânală, ca de mai bine de un an, să avem apariţie zilnică.
Numeroase instituţii, ambasade, asociaţii de cultură, turism, binefacere, economice româneşti şi din diaspora, primăriile de pe întreg teritoriul românesc, prefecturile, Consiliile Judeţene şi cam toate hotelurile din Romania, persoane fizice din toate zonele lumii, etc. ne citesc… Având o bază de date foarte bine realizată, daca au uitat să ne citească, îşi amintesc, primind săptămânal, pe adresa de e-mail revista, în urma acceptului dat.
– Ce fel de materiale pot fi citite în paginile acestei reviste?
– Cum spuneam şi mai înainte, materiale din toate domeniile, ştiri şi informaţii, de pretutindeni, care ajung, uneori, înaintea jurnalelor de ştiri şi înaintea apariţiei în presa scrisă, colaje cu mănăstiri şi hoteluri româneşti, informaţii utile şi mai ales, cultură… multă cultură, cele mai noi creaţii…
Dar cititorul se va convinge doar accesand www.valcea-turism.ro, denumirea “vâlcea” fiind un loc atât de drag mie şi tuturor celor care poposesc aici, dând dependenţă prin dorinţa de a reveni an de an. Revista totuşi, se referă la mult mai mult!
– Cine sunt cei cu care colaborezi?
– Cum spuneam, lucrez doar cu oameni de o deosebită valoare, colaboratorii mei au o stofa deosebită, impozantă, nume de prestigiu din întreaga lume.
Rog din nou cititorii să acceseze site-ul revistei STARPRESS www.valcea-turism.ro să vizualizeze, chiar să citească materialele şi de ce nu, să pătrundă în caseta redacţională. Nu dau nume acum, din dorinţa de a nu uita pe cineva, în afara colectivului redacţional, având alţi colaboratori de marcă, veţi vedea semnăturile unor mari jurnalişti, unii chiar proprietari ai propriilor reviste din Germania, SUA, Australia, Canada, etc.
Scriitorii se încadrează pe acelaşi plan ca şi cei menţionaţi, ca şi cei care trudesc zi de zi.
Ca să satisfacem dorinţa cititorilor noştri.
Şi să ştiţi, că întotdeauna am ţinut cont de părerea cititorilor nostri şi am schimbat concepţia câte unui segment, pentru a satisface preferinţele celor care ne citesc. Pentru ei ne-am creat…, pentru ei şi… sufletele lor!
– Câţi cititori are revista?
– Câteva zeci de milioane… nu sunt alături de cei de la echipa tehnică si nu prea mă pricep la aceste aspecte, tehnice!
Pot să vă spun că zilnic, apar noi utilizatori care se înregistrează, în 24 de ore având între 30.000 şi 100.000 de vizitatori.
În zilele în care revista se trimite abonaţilor noştri, şi cele care urmează,… o data, de două ori pe lună, depăşim câte 1.000.000.000 de vizitatori.
De altfel, a trebuit să schimbăm server-ul, care nu mai făcea faţă.
Până la un moment dat, aveam în revistă afişări cu numărul cititorilor.
După schimbarea server-ului şi îmbolnăvirea specialistului nostru nr. 1, cum ne place să-i spunem directorului tehnic, care sperăm să revină foarte repede, sănătos, alături de noi, s-a omis intoducerea numărului cititorilor, a filmuleţului din capătului revistei şi a melodiei, atât de îndrăgite de cititorii noştri. În curând, vom reintroduce toate cele!
– Ce anume te motivează să continui?
– Dragostea, pasiunea pentru ceea ce fac?! Fac totul cu placere şi sunt… propriul meu stăpân?!
– În 2008, ai fost producătorul primului Concurs Internaţional de Poezie Românească STARPRESS 2008 – Editia I. Te rugăm să ne prezinţi pe scurt, acest concurs şi să ne spui de ce a fost demarat?
– Aşa cum se regăseşte şi în revistă, la rubrica “Concurs Internaţional de Poezie Românească”, PRIMUL concurs de acest gen a apărut din dorinţa de a apropia creatorii români de pe toate meridianele, de toate vârstele ţi de a ieşi din tipicul acelor concursuri cu… limită de vârstă, impunere de creaţie, gen , etc. Am dorit să stimulăm creaţia şi să dăm posibilitatea oricui trăieşte şi simte româneşte “romanul s-a nascut poet”, să prezinte propriile creaţii şi de ce nu, sa creeze. Participanţi? Poeţi renumiţi, începători, elevi, studenţi, academicieni, istorici, muncitori, etc.
– Ce fel de poezii au fost prezentate cu această ocazie?
– Poezii de toate genurile, de la cele religioase, având creatori chiar şi preoţi, la cele de dragoste, natură, neajunsuri, dor, patrie, glie .
– În ce constă munca de producător al unui astfel de concurs?
– Împreună cu renumitul poet George Filip din Canada, am hotărât să stimulam românii care simt… româneşte să-şi trimtă creaţiile la primul concurs internaţional de poezie romanească STARPRESS 2008. Ne-am… pus pe treaba, am dat anunţ în revista STARPRESS www.valcea-turism.ro, şi încetul cu încetul, ni s-au alăturat Asociaţia Scriitorilor canadieni de limba română, cu inimosul Preşedinte Alex Cetăţeanu, Asociaţia culturală Agora din Canada, Radio România Internaţional, care anunţa de 3-4 ori pe zi lansarea concursului nostru (care de altfel, au devenit şi partenerii STARPRESS) ca şi o serie de colaboratori, de la agenţii internaţionale de presa, la majoritatea jurnalelor româneşti din diaspora. Au urmat apoi, toate bibliotecile din Romania, posturile de radio şi televiziune din România, naţionale şi locale, din Constanţa la Iaşi, Craiova, Cluj, Timisoara, etc.
Creaţiile soseau prin e-mail în număr din ce în ce mai mare, pe parcursul a şase luni, cât a durat concursul, premiile constând în sejururi la munte şi la mare pentru câştigători (primele 4 locuri) şi pentru câte un însoţitor al acestora, biletele fiind pentru câte două persoane. S-au dat şi alte numeroase premii, constând în obiecte de arta, icoane de argint, tablouri, etc. Fiind prima ediţie şi cunoscând reticenta sponsorilor la manifestările culturale, am vrut să demonstrez că se poate!
Am finanţat concursul din propriul buzunar, fără nici un sponsor. O nebunie, nu ?
O muncă titanică! Am angajat trei persoane pentru a lucra special pentru concurs, pe întreaga durată a acestuia.
Baza de date, telefoane în întreaga lume, anunţuri, comunicate de presă, etc…
– Ce inovaţie a adus STARPRESS 2008 – Ediţia I?
– Concursul creatorilor români de pretutindeni, care trăiesc şi simt româneşte, indiferent de vârstă, studii, numărul de cărţi publicate, tiparul altor concursuri.
– Ai fost director şi producător al Festivalului Naţional Concurs “Miss Regina Turismului Românesc”. În ce ani au avut loc cele doua ediţii ale acestui festival?
– Din dorinţa de a promova turismul românesc, zonele şi locaţiile superbe ale ţării, atât de puţin cunoscute, am realizat Concursul spectacol MISS REGINA TURISMULUI ROMÂNESC, având ca probă eliminatorie, prezentarea a câte unei locaţii turistice româneşti, hotel, motel, pensiune, restaurant de către o concurentă reprezentantă a acelei locaţii, în limba româna şi engleză, în timp ce pe un ecran mare curgeau imaginile filmate la acea locaţie, pe un fond muzical, timp de un minut (concurente de la Călimăneşti, Eforie-Nord, Poiana Braşov, Sinaia, Sovata, Bucureşti , etc.)
Concurentele care au trecut prima probă au avut apoi de trecut toate probele specifice unui concurs de miss. Doar ca eu am vrut să dau o adevărată culoare românească, sa realizez un spectacol, angrenând renumiţi cântăreţi de muzică uşoară, populară, actori în diverse scenete. Editia l -a avut loc în anul 2000 la Călimăneşti-Căciulata, Editia a ll-a a avut loc la Băile Govora în anul 2003.
– Cine au fost partenerii tăi la realizarea festivalului?
– Televiziunea România Internaţional, TV Canal 10 din Atena Grecia, Radio România Internaţional şi majoritatea posturilor naţionale de teviziune şi radio, numeroase ziare şi reviste (toţi jurnaliştii au avut asigurat gratuit cazare şi masa pe perioada a trei zile de desfăşurare a concursului şi majoritatea au primi câte un premiu – cel mai bun cameraman, cel mai bun realizator, cel mai bun reportaj, etc. – premiu constând în câte un sejur gratuit, anul viitor, împreună cu o altă persoană la alegere – soţ, soţie, fiica, prieten, etc.). Concurentele au primit premii în sejururi şi obiecte de valoare (aur) precum şi câte un curs gratuit de manechine – Casa Costin Mărculescu, prin bunavoinţa la acea vreme, a directorului Carmen Pleşa, pe lângă amabilitatea lui Costin, care de altfel a şi asigurat gratuit, coregrafia spectacolului.
– Cum ai promovat turismul prin intermediul acestui festival??
– În primul rând, prin spectacolul în sine, cu înserarea locaţiilor turistice, prin prezentarea prin intermediul mass-media, apoi prin realizarea unor dvd-uri prezentate în diferite zone ale lumii, prin intermediul prietenilor.
– Ce urmeaza în 2010-2011?
– Intenţionez să demarez cea de-a doua ediţie a Concursului Internaţional de Poezie Românească, STARPRESS 2010, în acelaşi tipar cu cel din ediţia precedentă.
Un alt proiect ar fi realizarea unui Concurs Internaţional de turism Info Turism Europa, cam în aceleaşi tipare cu cele ale Concursurilor Miss Regina Turismului Românesc, cu participarea unor concurente (reprezentand locaţii turistice din Elveţia, Austria, Marea Britanie, Franţa, Grecia, etc. Şi mass media din ţările respective.)
Proiectul, fiind de anvergură, intenţionez să cer sprijinul Ministerului Turismului, Ministrului Elena Udrea, personal.
Împreună cu fiica mea, Andrada-Victoria am hotărât să infiinţăm o Asociaţie Internaţionala de Turism şi Cultură. Despre asta, atât, acum !
– Vorbeşte-ne despre activitatea ta în radio şi televiziune. Când şi unde a început?
– Ar fi foarte multe de spus. Mă rezum doar la a aminti câteva emisiuni de televiziune produse de mine, de un succes deosebit – “CARAVANA SPERANŢEI”- emisiune spectacol, realizata la TV. Valcea 1 din Râmnicu-Vâlcea, emisiunea “Cel mai bun liceu”, produsă la TV. Etalon Râmnicu-Vâlcea – concurs între elevii liceelor vâlcene, spectacole televizate, săptămânal, în care elevii împreună cu instructorul liceului participau cu câte o piesă de teatru, muzică, tradiţii, etc., spectacole însoţite şi de câte un concurs de MISS al liceului respectiv, în finală concurând miss-urile fiecărui liceu.
Emisiuni culturale, de turism şi sociale, la Radio Metronom Râmnicu-Valcea – unde am fost şi director executiv, emisiuni turistice şi culturale la TV România Internaţional şi Radio Romania Internaţional, precum şi la Postul de Televiziune TV Canal 10 din Atena – Grecia.
– Cum ai evoluat, ce provocări şi ce satisfacţii ţi-a adus o asemenea muncă?
– Totul a fost o provocare… Dorinţa de autodepăşire, de îndreptare a greşelilor, pentru că mereu există şi întotdeauna, avem de învăţat din ele.
Satisfacţii? O…, da! Rezultatul muncii mele, făcute cu atât de mult drag, oboseală şi migală… Întotdeauna am spus la un moment dat…, – Gata, e ultima…, nu mă mai apuc nicicând, de nimic!?
Asta din cauza oboselii acumulate, nopţi de nesomn, dorinţa de mai bine, munca, alături de diverse persoane dificile, care n-au ce căuta, pur şi simplu, în acel loc, în acel timp…, depăşiţi de situatie, înguşti la minte, fără dorinţa de a risca!
Alteori…, invidie, ură, egoism, bârfe, neadeveruri!
– Ai o serie de cărţi în curs de aparţie – “Cristaloterapia – pietrele care vindecă”, “Viorela” – povesti pentru copii, “Sărutul iubirii” (versuri), “Jurnalismul – între adevăr şi minciună”. Ce îţi place mai mult, să lucrezi în radio şi televiziune sau să scrii?
– Şi una şi alta le fac, cu aceeasi plăcere!
Totuşi, emisiunile în direct îţi provoacă o oarecare reţinere… Scrisul se poate remodela!
– “Eu mi-am purtat departe paşii grei”, spui în poemul “Drum”. Cât de departe ai ajuns pe calea stihurilor?
– Las la latitudinea cititorilor mei să aprecieze! Aş deveni subiectivă dacă m-aş exprima!
– Cu ce te ocupi în prezent?
– Jurnalism, turism, proiecte ale Uniunii Europene, am una dintre cele mai performante echipe de consultanţi… Începând din 2006, fac parte şi din CSC, sunt Directorul Direcţiei de Relaţii Externe şi Cetăţeni Străini. Şi aici, am o mare mâhnire… Intenţiile nu pot deveni realizabile în permanenţă. Despre acest subiect, doar atât!
– Ce ţări ai vizitat?
– Europa, aproape în întregime, Canada, SUA, Australia, Japonia, Egipt, India (unde am o pereche de fini – el, om de afaceri indian, ea, româncă – s-au cunoscut la… ECLIPSA din 1999 . Ca o satisfacţie personală, el mi-a dat voie, fiind musulman, să-l increştinez pe finuţul meu, Emil.
– Ai fost recent, într-o vizită la Bruxelles. De ce această destinaţie, ai avut în vedere un anumit obiectiv atunci când ai ales să te deplasezi aici?
– De trei ani, mă deplasez foarte des la Bruxelles, având în vedere afacerile cu care mă ocup, turismul, proiectele europene şi materialele pentru revistă.
De altfel, aici mi-am luat şi o locuinţă.
– Cât timp ai petrecut la Bruxelles?
– Lunar sau cel mult la două luni, petrec câte două, trei săptămâni în Bruxelles.
– Ce ai dori să ne relatezi despre Belgia, care au fost impresiile cu care ai plecat de acolo?
– Locul în care speranţa devine realitate, în care procesele chiar… se judecă, dând caştig de cauză celui care merită.
– Ce ne poţi spune despre capitala Europei?
– Sediul guvernului şi al parlamentului federal, precum şi al mai multor entităţi federale: Regiunea Capitalei Bruxelles, Regiunea Flandra, şi comunităţile franceză şi flamandă. De asemenea Bruxelles este una din cele trei capitale ale Uniunii Europene (împreună cu Luxemburg şi Strasboug), sediul Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), al Uniunii Europei Occidentale şi al organizaţiei EUROCONTROL.
– La ce te gândeşti pentru viitor, cum ar fi posibilă în opinia ta, o simbioza între turism şi cultura?
– Turismul cultural…
– Ce hobby-uri ai?
– Citesc foarte mult, cum prind un moment de respiro, cum citesc… poezie, proză, paranormal, descoperiri ştiintifice…, toate mă acaparează!
Cânt, uneori, voce şi chitară…, călătoresc foarte mult şi îmbin afacerile cu plăcerea.
Studiez cristaloterapia… Citesc despre viaţa după moarte, călătoria sufletului, vindecarea prin credinţă, cu mult drag îmi însuşesc vorbele pline de duh, citind, ale părinţilor Cleopa, Arsene BOCA , Calciu , Dumitru Stăniloae, etc.
– Cum îţi petreci timpul liber?
– Păi…, citind, călătorind, lucrând la noi proiecte.
Dar m-ai întrebat daca am… sau cât timp liber am? Cu toate astea, merg la slujbe, duminica, şi dacă am vreme, în zile de sărbătoare, în cursul săptămânii (chiar dacă numai pentru 10-15 minute), ţin posturile, chiar dacă sunt plecată din ţară… şi simt că, chiar dacă avem multe încercări, acea imensa forţă care ne dă energie şi pe care o numim Dumnezeu este alături de noi, mai ales atunci când îi cerem sprijinul.
Mă rog pretutindeni, Dumnezeului meu – care după părerea mea, este acelaşi şi la Domul din Miloano, şi la Moscheea Albastra din Istanbul şi la Biserica Sf. Mina din Bucureşti.
Acolo unde mă aflu, intru în Casa de Rugăciune…, dacă şi asta este un hobby, este cel pe care il agreez cel mai mult. Îmi fac timp, din când în când, şi pentru acte de caritate.
– Ce mesaj vrei să le transmiţi cititorilor noştri?
– Vreau doar să le spun că îi iubesc, îi simt aproape, ştiu că în fiecare din ei există multă bunătate de dăruit celorlalţi şi ştiu că, cei mai mulţi sunt afectaţi de criza… asta, decanşată şi menţinută artificial. Cel puţin asta e convingerea mea. Transmit tuturor cititorilor, linişte, pace, lumină şi mai ales…, optimism. Optimismul care ne dăruieşte fiecăruia ce ne dorim. Şi mai ales, sănătate deplină… de care, uneori, uităm, pretuind-o doar atunci când nu o mai avem sau… prea târziu.
Topic: Interviuri | Comments Off on Dialog cu jurnalista şi scriitoarea Ligya Diaconescu
POEME CU UNIVERSURI PARALELE
de Laurenţiu Bănuţ | 20 Septembrie 2009
METAFORIC ŞI EXISTENŢIAL –
Recenta apariţie, la prestigioasa editură CONPHYS, a volumului „… RESTUL ESTE LEGENDĂ” semat de erudita creatoare de frumos, Maria Diana Popescu, nume consacrat pe firmamentul astral al literaturii româneşti contemporane, ca poet, jurnalist, eseist şi critic literar remarcabil, nu a trecut neobservată iubitorilor de cultură. Conţinutul liric al volumului, asemenea unui interlocutor intim şi demn, invită cititorul să participe la fascinatul joc al punctului şi al contrapunctului afectiv-ideatic din universul real, dar şi să asculte vocea auctorială ce îndeamnă la respect pentru artă: Despre mine,/ nimic pe de-a-ntregul./ Locuiesc împreună cu pămîntul / care se coace,/ se răscoace,/ în verile strînse /ca pumnul./
Fiecare poem are un mesaj personal pe care îl emite în felul în care numai un poet avizat îl poate transmite: dragostea faţă de cititori, lirismul curat, temperat şi binecuvîntat, care împovărează cu greutatea unei nobile sensibilităţi: „Foşnetul de nuntă al amiezei/ inel imi pune pe deget./ Deşi nu ştiu încotro se îndreaptă alaiul,/ vă aştept să-mi cunoaşteţi pruncii/ care dorm şi plîng/ pe zidul de miază-noapte”. Un volum despre felul de a tăcea al autoarei, atunci cînd poemele vorbesc, neegalat şi neconfundat, cu o tristeţe austeră: „De miliarde de ani,/ prin clasicile găuri negre/ mă întorc la Tine,/ pasăre albă,/ în pomul de apă./ Tu, Doamne, Te uiţi cum mă clatin/ pe lemnul/ din care a fost cioplită crucea Golgotei”. Iată un mod de scrutare a eului poetic, ce se soldează cu nevoia de a se defini prin creaţie: „Cusută de piatra rîurilor,/mă-necam cu fiecare val,/ în ziua în care se duelau fulgii/ şi toţi ceilalţi erau dezbrăcaţi de timpul / în care sîntem” […] pîndeam cu ochii scăpătaţi/ pe tăciunii stinşi de pe vatră.” Rigoarea lirismului, asprimea faţă de mirajul poemelor, dar şi cenzura propriei expansibilităţi demonstrează şi dovedeşte conştienţa responsabilităţii a ceea ce scrie Maria Diana Popescu. Noutatea metaforicii şi a virtuozităţii consacră volumului un simfonism poetic sublim, suprapus iluminării motivelor afective, înaltelor trăiri spirituale, printr-o manieră de vizualizare a frămîntărilor interioare: „Cerul se stinge, din nord, subţire / pe noptiera mea,/ gîndul pentru care cad la pat,/ schimbă seară de seară, aria,/ dar nu dirijorul…”. Un tablou liric tinzînd fie spre încifrarea în cheie intima a datelor vizibilului, fie spre evaziunea din realitate, sub puterea unor nelinişti poemelor primesc un timbru delectabil şi deopotrivă, o expresie tensionată, într-un joc suplu, diversificat al echivocurilor: iluminări radioase şi întunecări tulburi îmblînzesc moartea şi viaţa din cuvinte. „Tot mai rare şi mai repezi erau ploile/ Deşi aveam cusut ascunzişul cu iarbă sălbatică,/ gustam din rădăcini amare/ pînă plesneam în muguri/ şi rodeam…” Tridimensionalitatea, fluenţa versului designatic cu accente lirice, uneori uşor revolute, alteori evanescente, conferă poemelor un parfum dulce-amărui, precum gustul cafelei sorbite dimineaţa, lângă „un crin nefurat”: „Bucuros să-mi uşurezi naşterea şi moartea,/ m-ai poftit la cina de spice./ Mireasă la drumul mare,/ mă respirai ca pe aerul curat,/ rămas la cumpăna serii.” O altă latură a demersului liric este relaţia interumană, amintirile pigmentate pe alocuri, cu o „tristeţe iremediabilă”, în care natura ocupă un bine-meritat loc, aureolată printr-o metaforă picturală de mare sensibilitate: „dealului de salcîmi înfloriţi, Golgotă îi sînt, în nevăzută esenţă…” . Spre încântarea cititorului, volumul „… RESTUL ESTE LEGENDĂ” vădeşte cu prisosinţă apetenţa autoarei spre abordarea poetică ce ţine de micro şi de macro-universul existenţial uman: „…multe şi frumoase lumini/ mi-au intrat pe fereastră…/ pasărea aceasta cu numele meu/ şi-a prins aripa/ între umerii dealului./ Fiecare laţ de mătase/ are casa lui în care locuieşte”.
Volumul-album se constituie într-un inspirat tandem ideatic între arta literară şi artă plastică, între creaţiile a două distinse doamne ale frumosului românesc, poeta Maria Diana Popescu, care ne încântă cu harul ei augural: „Deşi ceasul e dat înapoi cu o eră, aud scîncetul lunii în fiare, smochinele se coc în borcane, pentru gustul salubru al mierii”. Pictoriţa pariziană, Rodica Iliescu, „colorează” volumul cu un maxim de exprimări plastice. Exuberanţa artistei se manifestă în inedita perspectivare şi percepere a imaginilor, asupra cărora aplică nota personală, panoramată şi conceptuală a motivului. Alăturare mai mult decât fericită, formula vers-grafică singularizează liric şi plastic volumul, iar grafica prezentată intră în rezonanţă deplină cu vibraţiile poemelor. Revelaţia poetică a elevatei Maria Diana Popescu este, fapt dovedit, un modus vivendi al Domniei Sale, afirmaţie validată şi prin omagierea celestului afectiv, prin maniera inteligentă de tratare a motivelor poetice şi de redare a stărilor sufleteşti: „Stau în poem de veghe,/ mă rup literă cu literă,/ rînd cu rînd,/ o chestiune de iubire,/ o luptă cu zilnica biografie […] Mă strîng pînzele albe, intinse pe iarba cealaltă şi cu sete sorb nu din vin, nu din cafea, ci din făptura ta de rouă.” Maniera lirică generatoare de confort meditativ, conferă eleganţă poemelor, mărturiseşte sensibilitatea şi plurivalenţa literară ale autoarei: „…atîta vreme am stăpînit cu sîngele, cu carnea, cu nervii, femeia îngropată de vie sub fruntea mea de femeie.” Originalitatea volumului rezidă nu numai în expuneri poetice expresiv-inspirate, ci şi într-o coabitare personalizată, perfectă, între cromatica scrisului şi scrisul imaginii picturale. O concretizare a sublimului amplificat la esenţă: „Apusul trage dealul pe trepte,/ lup singuratic/ înroşind salcîmii-nfloriţi.” Hărăzită creatoare, Maria Diana Popescu singularizează, personalizează şi consacră fiecare apariţie editorială pe care îşi pune delicata amprentă de frumos. Ca variaţiune pe aceeaşi temă, cititorul poate beneficia de privilegiul evaluării travaliului artistic, finalizat prin filmul cu titlul omonim volumului de poeme, „… RESTUL ESTE LEGENDĂ”. Grafica coperţii şi a DVD-ului ataşat cărţii, pe care este inscripţionată derularea imaginilor şi a poemelor denunţă, nu numai frumuseţea spiritului ci şi încântătorul chip al autoarei, care alături de vocea omului de radio, Teodor Brucăr, ne delectează cu o lectură de înalt rafinament. În surdină, pentru a-şi face loc „dilatând poemul”, pe parcursul a peste treizeci şi cinci de minute, fondul muzical al excelentului filmul realizat de Ion Măldărescu „cade în bemol, se înalţă în diez”, emanând un liniştitor confort spiritual cu notă personală, juxtapus nedisimulatei stări de bine, ce se prelungeşte în timp.
Topic: Recenzii | Comments Off on POEME CU UNIVERSURI PARALELE
REQUIEMUL PLECĂRII…
de Adrian Botez | 18 Septembrie 2009
au plecat – de-aici – în cealaltă lume – atâţia
oameni drepţi – duhuri înalt arzătoare pe
ruguri – dumnezeiesc
inspirate – profetice – şi
a rămas atâta gloată
inutilă – nisip murdar – încât
e vremea să mă mut: dincolo… –
acolo unde lucrurile mai au
rost şi haz – acolo unde
actorii şi-au transportat scena
întreagă – fulminant expresivă – a
sufletelor lor – acolo unde
feţele n-au înţepenit
imbecile – acolo unde ochii nu s-au tulburat de
beznele terorii vidului
e ca atunci când – iarna
urătorii –văzând că – la o
casă – luminile nu s-aprind de
hăielile lor extatice – suflete fluturate cu
intenţii fraterne – iar câinii
de după ferecături – mârâie sălbatic – undeva
în întuneric – atunci ei se-ndreaptă – veseli – fără
resentimente lăsate în urmă – cu
inima uşoară – se-mbulzesc spre
casa de-alături – luminată şi
deschisă – deplin
primitoare
Topic: Poezii | Comments Off on REQUIEMUL PLECĂRII…
SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE
de Corneliu Leu | 17 Septembrie 2009
COMUNICAT AL MIŞCĂRII PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC PRIVIND MANIFESTĂRILE DIN ANUL 2009
Iniţiată acum doi ani şi desfăşurându-şi primele manifestări în perioada 29 – 31 august 2008, SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE a fost instituită a se desfăşura anual între aceste date prin mai multe hotărâri de Consilii Locale, ale conducerilor unor organizaţii neguvernamentale, ale unor comunităţi româneşti din străinătate şi a fost susţinută de o serie de publicaţii româneşti. Un demers legislativ se află în curs de definitivare parlamentară, expunerea de motive fiind însuşită de Comisiile Parlamentare de specialitate ale Senatului României şi Camerei Deputaţilor încă din legislatura trecută iar, prin avizul favorabil al Consiliului Legislativ, fiind consemnate atribuţiile decizionale ale Senatului României.
În acest an, Adunarea Generală Extraordinară a Asociaţiei Comunelor României a înregistrat hotărârile a încă aproape două sute de Consilii Locale privind desfăşurarea anuală a acestei Sărbători şi a votat angajamentul tuturor primarilor care sunt membri ai acestei Asociaţii de a iniţia şi susţine manifestările respective. (publicăm în anexă documentul*).
Întrucât caracterul acestei sărbători, aşa cum este ea propusă, îşi doreşte adâncit cât mai mult conţinutul de identitate culturală prin limba naţională şi opera carturărească izvorâtă din ea, propunerea noastră presupune o perioadă mai largă în care să se poată organiza dezbateri, simpozioane, concursuri culturale, serbări propriu-zise, spectacole cu opere româneşti, lansări de noi studii şi volume în şi despre limba română, ca şi traduceri din ea în alte limbi, evitându-se caracterul festivist şi aprofundându-se analiza ştiinţifică asupra tezaurului şi arealului limbii noastre, asupra capacităţii ei de a realiza o unitate culturală a tuturor românilor.
În acest sens, Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc a pregătit în portalul internet pe care-l editează cu adresa: www.cartesiarte.ro un meniu special dedicat Universitaţilor populare, în care a început publicarea cursului popular de istorie a limbii române cu extrase din opere scrise de MARI CĂRTURARI AI LIMBII ROMÂNE de la Asaki şi Heliade-Rădulescu până la Densuşianu şi a început, prin extrase din „Istoria” lui Al. Rosetti un alt curs cu studii noi despre limba română. Toate aşezămintele culturale pot recurge la aceste cursuri prezentându-le sub forma de conferinţe în zilele respective, sau organizând concursuri şcolare cu întrebări preluate din conţinutul lor. Acestora le stau la dispoziţie şi alte articole, materiale publicistice şi poezii în paginile revistelor ale căror ediţii on-line sunt publicate în acelaşi portal internet iar, în săptămâna desfăşurării manifestărilor, se va publica un newsletter cu alte teme de conferinţe şi articole pe care le vom primi de la colaboratorii noştri şi de la toţi românii ce vor să se implice în acest demers. Cei ce vor să recepţioneze newsletterul, ca si cei care vor să colaboreze la el sunt rugaţi să ne scrie la adresa de e-mail: office@cartesiarte.ro . La aceeaşi adresă ne pot contacta toţi cei care vor să intre în marea reţea de internet prin care, publicaţii din interiorul ţării şi publicaţii româneşti dinafara ei se vor întruni într-o manifestare unică de proporţii, aducându-şi fiecare contribuţia la SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE.
Pe această cale facem apel la toţi cei care vor să ni se alăture, să fie activi în manifestările din comunele şi comunităţile lor; la parlamentarii României să ducă spre definitivare demersul legislativ; la primarii localităţilor şi Consiliile locale să stimuleze şi să sprijine toate iniţiativele legate de aceasta; iar la românii de peste hotare şi la toţi vorbitorii limbii române să cinstească această Sărbătoare sub zodia respectului pentru multiculturalitatea omenirii.
Bucureşti
14 august 2009
www.cartesiarte.ro
Topic: Diverse | Comments Off on SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE
« AnteriorulUrmătorul »
