Ioan Marchiș – 70 de ani
de admin | 13 Martie 2025
Ioan Marchiș – 70 de ani de la nașterea sculptorului maramureșean
Ioan Marchiș (12 martie 1955)
Născut la data de 12 martie 1955, în comuna Bârsana, Maramureș, predestinat ca ius soli (drept pământean) artei meșteșugului lemnului datorită influenței bunicului său, Ioan Marchiș se remarcă ca un artist care păstrează nealterată dragostea pentru arta monumentală populară.
Urmează în 1975 cursurile liceului de Muzică și Artă Plastică din Baia Mare, iar în anii 1981, Academia de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj Napoca, secția sculptură, devenind odată cu trecerea anilor și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Activitatea sa profesională se desăvârșește începând cu anul 1981, când devine șef serviciu proiectare la Cooperativa „Tehnolemn” din Baia Mare. În perioada 1994-2001 devine referent artă plastică la Centrul Creației Populare Maramureș, fiind în acest timp (1995-1998) și profesor de istoria artei la Școala de Arte „Liviu Borlan” Baia Mare. În 2001 devine director general RTV la CBN Archeus Baia Mare și director al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național.
Pe plan artistic se remarcă cu o serie de lucrări monumentale:
1984 – Baia Mare – Solar arch (lemn);
1994 – Săliștea de Sus – Mihai Eminescu (bronz);
1994 – Valea Chioarului – Mihai Viteazul (bronz);
1995 – Baia Mare – Nicolae Iorga (bronz);
1997 – Suciu de Sus – Atanase Mot Dâmbu (bronz);
1997 – Baia Mare – Pintea Viteazul (bronz);
1997 – Baia Mare – I.C. Brătianu (bronz);
1998 – Baia Mare – Gheorghe Pop De Băsești (bronz);
1999 – Baia Mare – George Coșbuc (bronz);
1999 – București, Palatul Parlamentului – Gheorghe Brătianu (bronz);
2000 – Baia Mare – Octavian Goga (bronz);
2000 – Baia Mare – Mihai Eminescu (bronz);
2000 – Ploiești – I.G. DUCA (bronz);
2000 – Mănăstirea Habra, Maramureș – Mihai Viteazul (bronz);
1997 – 2001 – Ansamblul monumental Avram Iancu (bronz);
2001 – Coaș, Maramureș – ION POPESCU DE COAȘ (bronz).
O parte din lucrările sale se regăsesc și la Muzeul de Artă Baia Mare, Muzeul Maramureșului din Sighetu Marmației, în colecții particulare din: Romania, Ungaria, Germania, Israel, USA, Egipt, Austria, Franța, Anglia, Japonia, Maroc.
Expozițiile personale au încântat ochii privitorilor încă din 1974, când apar la Baia Mare, la Clubul Tineretului o serie de lucrări de desen, grafică, tuș, monotipie și creion. Acestea au fost continuate în 1977 la Cluj Napoca, la Casa Radio (desen, grafică, tuș, monotipie, creion); în 1980, la Sighetu Marmației (desen, grafică, tuș, monotipie, creion); în 1984, Baia Mare, la Galeriile de Artă UAP (sculptură: aluminiu, bronz, lemn); în 1984, la Sighetu Marmației, la Muzeul Maramureșului (sculptură: aluminiu, lemn); în 1988, la Baia Mare, la Galeriile de Artă UAP (sculptură: teracotă, gips, bronz, aluminiu, lemn); în 1993, la Baia Mare, la Galeriile de Artă UAP (sculptură: lemn, teracotă, metal; în 1993, la Cluj Napoca, la Galeriile Radioteleviziunii (sculptură: lemn, metal, teracotă); în 1994, la Roma (Italia), la Galeria de Artă „Academia di Romania” (sculptură, pictură, textile, lemn, pânză, teracotă, metal); în 2000, la Rabat (Maroc).
De-a lungul timpului, a avut colaborări cu: Revistele „Napoca Universitară” și „Echinox”; Revista „Arta” nr.9 (coperta); Revistele „Familia”, „Flacăra”, „România Literară”, „Contemporanul”, „Cronica” Magazines; La Republica (Italia) – cronică plastică; Revista „Archeus” etc.
Efortul său artistic a fost apreciat prin acordarea de premii:
1973 – Premiul II – „Primăvara clujeană” – Licee de Artă;
1981 – Premiul I – Sculptură – Primăvara studențească, Cluj Napoca;
1978 – Mențiune – Conferința Națională a Cercurilor și Cenaclurilor Științifice Studențești – București cu eseul „Un mod de a vedea Brâncuși”;
1980 – Premiul I Conferința Națională a Cercurilor și Cenaclurilor Științifice Studențești – Cluj Napoca cu lucrarea „O gramatică a percepției vizuale”;
1995 – Locul II la Concursul Național pentru Ansamblul Monumental „Bogdan Vodă” Monumental;
1997 – Diploma de Onoare a Maramureșului Istoric – Societatea Bogdan Vodă, Cluj Napoca. 1995-1999 – Diploma de onoare a școlilor „N. Iorga”, „George Coșbuc”, „Mihai Eminescu” Baia Mare.
Conferinţe susţinute: Cultul Soarelui în Cultura Suciu de Sus şi Lăpuş; Nodul Sacru – Paris, Bruxelles, Salonic, Bucureşti, Cluj-Napoca, Baia Mare, Sighetu-Marmaţiei.
Conferință și lansare de carte „Simbolica vaselor funerare din cultura Suciu de Sus și Lăpuș” susținută în data de 22 octombrie 2022, la Arthis Rue de Flandre 33, 1000 Bruxelles.
Acum, la ceas aniversar, dorim să-i urăm sculptorului Ioan Marchiș, zile îndelungate pline de inspirație, întru mulți și fericiți ani!
Ioan Marchiș (12 martie 1955) – Vitrină de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă
Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA
https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/
Topic: Diverse | Comments Off on Ioan Marchiș – 70 de ani
La mulți ani, Gelu Dragoș!
de Radu Botiş | 22 Februarie 2025
Astăzi, 22 februarie, sărbătorim un om deosebit, un adevărat ambasador al culturii maramureșene – Gelu Dragoș! Profesor, jurnalist, scriitor și promotor neobosit al valorilor autentice ale Țării Codrului și Chioarului, el și-a dedicat întreaga viață educației, literaturii și jurnalismului de calitate.
Prin munca sa de profesor la Școala Gimnazială Mireșu Mare, a format generații de elevi, insuflându-le dragostea pentru cunoaștere și respectul pentru tradițiile locale. Gelu Dragoș nu este doar un dascăl și scriitor, ci și un jurnalist de excepție. Prin blogul său Moara lui Gelu și activitatea sa în revistele „Mărturii maramureșene”, „Din vatra satului” ori „Şcoala maramureşeană”, a devenit o voce puternică în peisajul cultural și jurnalistic. A dus numele Maramureșului dincolo de granițele județului, făcând cunoscute evenimentele, oamenii și frumusețea acestui colț de țară.
Nu întâmplător, i-au fost acordate premii și diplome de excelență, căci munca sa este o punte între trecut și viitor, între tradiție și modernitate. În tot ceea ce face, profesorul Gelu Dragoș isi respecta menirea.
Astăzi, de ziua lui, îi dorim sănătate, inspirație și putere de muncă pentru a continua să ne încânte cu scrierile sale. Să rămână mereu același om pasionat și devotat, un prieten adevărat al culturii și al oamenilor care iubesc frumosul.
La mulți ani prieten drag!
Topic: Diverse | Comments Off on La mulți ani, Gelu Dragoș!
Nevoia de Patriotism Economic
de admin | 11 Februarie 2025
I.L.L.
În contextul globalizării și al interdependenței economice, conceptul de patriotism economic a căpătat o semnificație tot mai importantă. Patriotismul economic nu se rezumă doar la mândria națională, ci implică și responsabilitatea cetățenilor, a companiilor și a statului de a susține și dezvolta economia națională. În acest eseu, vom analiza necesitatea promovării patriotismului economic, impactul său asupra societății și provocările pe care le întâmpină.
Ce înseamnă patriotismul economic?
Patriotismul economic presupune alegerea și susținerea produselor și serviciilor locale, investirea în industriile naționale și adoptarea unor politici publice care să protejeze și să stimuleze economia internă. Această atitudine nu este un act de izolare, ci un efort de a consolida baza economică a țării, de a crea locuri de muncă și de a spori competitivitatea pe piața internațională. Într-o lume în care fluxurile de capital și comerțul transnațional domină, accentul pus pe valorile și resursele proprii devine un instrument strategic pentru asigurarea stabilității și prosperității pe termen lung.
Contextul actual și provocările economice
Globalizarea a adus beneficii semnificative, precum accesul la noi piețe, inovații tehnologice și diversificarea produselor disponibile. Totuși, această deschidere intensă a generat și o serie de provocări. Dependența excesivă de piețele externe, concurența acerbă și externalizarea producției pot slăbi industriile naționale și pot conduce la vulnerabilități economice majore. În fața acestor riscuri, patriotismul economic apare ca un răspuns strategic, menit să reducă dependențele și să promoveze un model de dezvoltare bazat pe resursele și potențialul intern.
Impactul asupra societății
Adoptarea unui comportament economic patriotic are efecte benefice multiple asupra societății. În primul rând, atunci când cetățenii aleg produse locale, ei contribuie la dezvoltarea micilor și mijlilor întreprinderi, care reprezintă baza economiei naționale. Această alegere stimulează inovația, creează locuri de muncă și menține tradițiile și valorile culturale, fiind, de asemenea, un factor de reducere a amprentei ecologice datorită reducerii transportului internațional de bunuri.
Pe lângă beneficiile economice, patriotismul economic întărește coeziunea socială și sentimentul de apartenență la comunitatea națională. Un consumator informat și conștient își asumă rolul de cetățean activ, contribuind la o economie mai rezilientă și la promovarea unui model de dezvoltare sustenabil, care îmbină interesele economice cu cele sociale și de mediu.
Exemple concrete și politici de susținere
În perioadele de criză economică, numeroase state au apelat la măsuri de protejare a industriilor strategice. De exemplu, sectorul energetic, agricol și tehnologic a beneficiat de politici fiscale și reglementări speciale, menite să încurajeze producția internă și să reducă dependența de importuri. Aceste măsuri au demonstrat că, într-un context de incertitudine globală, susținerea economiei naționale poate fi un factor esențial pentru menținerea stabilității și pentru relansarea dezvoltării economice.
Totodată, inițiativele de promovare a produselor locale, cum ar fi campaniile naționale de marketing și evenimentele dedicate antreprenoriatului local, au reușit să creeze o punte între stat, mediul de afaceri și societate. Astfel de inițiative nu doar că stimulează economia, dar contribuie și la construirea unei imagini pozitive a țării pe plan internațional.
Provocări și echilibrul între protecționism și deschidere
Implementarea patriotismului economic nu este lipsită de provocări. Într-o lume interconectată, măsurile protecționiste excesive pot conduce la izolare economică, la scăderea competitivității și la conflicte comerciale. Astfel, este esențial ca politicile de susținere a economiei naționale să fie bine calibrate, pentru a nu afecta negativ relațiile internaționale și pentru a menține un mediu de afaceri deschis și inovator.
Un echilibru între protejarea intereselor naționale și deschiderea către schimburile globale reprezintă cheia unei strategii de succes. Statul, în colaborare cu mediul de afaceri și cu societatea civilă, trebuie să identifice domeniile strategice care necesită o protecție sporită și să elaboreze politici care să stimuleze competitivitatea fără a închide porțile către inovație și colaborare internațională.
Rolul educației și al statului în promovarea patriotismului economic
Educația civică și economică joacă un rol vital în cultivarea unui sentiment de responsabilitate națională. Prin informarea cetățenilor despre impactul alegerilor lor de consum și despre importanța susținerii economiei interne, se poate crea o cultură a patriotismului economic care să se reflecte în deciziile zilnice. În același timp, statul are responsabilitatea de a implementa politici care să sprijine dezvoltarea industriilor naționale, de la facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderile locale, până la oferirea de stimulente fiscale și programe de inovație.
Concluzie
Nevoia de patriotism economic este o reacție inteligentă la provocările unei economii globalizate, unde dependența de forțele externe poate pune în pericol stabilitatea și prosperitatea internă. Prin susținerea produselor locale și a industriilor naționale, cetățenii contribuie la întărirea economiei, la crearea de locuri de muncă și la promovarea valorilor culturale. Totodată, un echilibru între protecționism și deschidere este esențial pentru a evita efectele negative ale izolării economice și pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă. Astfel, patriotismul economic devine nu doar o alegere de consum, ci un angajament civic ce contribuie la construirea unui viitor mai sigur și prosper pentru întreaga societate.
Topic: Diverse | Comments Off on Nevoia de Patriotism Economic
… poetul Vasile MUSTE
de admin | 30 Ianuarie 2025
Aniversare poetul Vasile MUSTE. La mulți ani binecuvântați!
INIMA LUCHIANĂ
când vei uita va trebui să mor
nu va mai fi loc nici lume nicăieri
vei fi cu mine dincolo de zbor
și doar iubire vei veni să-mi ceri
și îți voi da cu-asupra de măsură
spre-a nu-mi visa definitiv plecarea
cuvântul meu te-a sărutat pe gură
în gura mea să te închidă marea
vei reveni la mine într-o seară
să te culc în visul ce mă lasă
numai cu tine și va mai fi țară
să te iubesc la Coruieni acasă.
ALTĂ ÎNDEPĂRTARE
de dragul tău voi închide cândva porțile
vor fi lângă mine doar stele speriate de întunecare
și ochii tăi mai senini decât viețile sfinților
îmi vei săruta fruntea ce a visat și iubit
genunchii pentru ultima oară
și zilele noastre ca florile de vară
mulți vor vorbi despre un mort fericit
dar nu voi fi eu
CÂND LUMILE
când aripile noastre vor fi brațe
neîncetat vom fi împreună
pe pământ amândoi
să ne scriem viața cu lună
inima mea se va întoarce
să trăiască mai departe cu tine
când brațele noastre vor fi aripi
și cerul meu te va ține
până în lumea de mâine
până în lumile toate
pe muntele tău și în mare
iubindu-te-n imagini și date
FEMEIA DE LÂNGĂ INIMA MEA
tu ești femeia care mă va întoarce acasă
Luana
inima ta va plânge atunci plâns nelumesc și străin
ultima oară ochii iubiți
cei mai dragi din toată lumea asta mi-au fost ochii tăi
vor plânge pentru mine
pe mări pe câmpii risipite senină va fi dimineața aceea
îmi voi așeza fruntea pe rochia ta și inima
îmi va închide ochii
în toate nopțile când n-am să mai fiu
va arde cu iarba pe culmi
ÎN MUNȚI CU TINE
tânăr aș fi fugit cu tine în munți
te-aș fi iubit cum nimeni nu a mai făcut-o
primăvara grâul neîncetat rodind
și numai din iubire m-ai fi cunoscut
de lângă tine nu m-aș fi desprins
n-aș fi plecat de lângă sânii tăi
și ți-aș fi scris sonetele pe pernă
din munți mereu m-aș fi întors în văi
în valea ta s-ar fi întors oceanul
pe unde mări veneau să le numesc
să fie fiii mei cu gust de sare
și doar sub munte să-i însuflețesc.
Topic: Diverse | Comments Off on … poetul Vasile MUSTE
« AnteriorulUrmătorul »
