Ziua Națională a Culturii – o sărbătoare a spiritului românesc
de Radu Botiş | 15 Ianuarie 2025
pr. Radu Botiș
n. 16 ianuarie 1967
La mulți ani și spre noi împliniri!,
vă urează
Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA
https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/
Ziua Națională a Culturii, celebrată anual pe 15 ianuarie, reprezintă mai mult decât o simplă dată în calendar; este o ocazie de a reflecta asupra bogăției culturale a României și de a onora moștenirea creativă lăsată de marii săi artiști, scriitori și gânditori. Această zi coincide cu aniversarea nașterii poetului național, Mihai Eminescu, o figură emblematică a literaturii române, al cărui geniu poetic continuă să inspire generații întregi.
Aceasta are o semnificație profundă, deoarece ne amintește de importanța păstrării și promovării identității naționale. Cultura este sufletul unei națiuni, iar prin intermediul literaturii, muzicii, artei și tradițiilor populare, românii își pot afirma unicitatea în contextul globalizării. Această zi este un prilej pentru a celebra atât valorile tradiționale, cât și inovația în artă și cultură.
Mihai Eminescu, considerat „Luceafărul poeziei românești”, este un simbol al geniului românesc. Poezia sa profundă, încărcată de romantism și filozofie, a devenit un reper cultural care reflectă dorințele, luptele și aspirațiile poporului român. Prin opere precum Luceafărul, Scrisorile sau Glossa, Eminescu a transformat limba română într-un vehicul al frumuseții și al reflecției universale.
De Ziua Națională a Culturii, suntem invitați nu doar să privim spre trecut, ci și să ne gândim la prezentul și viitorul creației artistice în România. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, cultura trebuie să se adapteze noilor forme de expresie. Artiștii contemporani, fie că sunt scriitori, cineaști, muzicieni sau pictori, joacă un rol esențial în păstrarea relevanței artei românești pe scena internațională.
În același timp, această zi ne îndeamnă să sprijinim inițiativele culturale, să citim literatura română, să vizităm muzeele și să ne implicăm în păstrarea tradițiilor populare. Doar astfel putem asigura continuitatea moștenirii noastre culturale.
Ziua Națională a Culturii nu este doar o sărbătoare, ci și un moment de introspecție și recunoștință. Este un prilej de a celebra ceea ce ne unește ca națiune: dragostea pentru frumos, creativitatea și respectul pentru tradiție. Prin onorarea memoriei lui Mihai Eminescu și prin sprijinirea culturii contemporane, fiecare dintre noi contribuie la păstrarea spiritului românesc viu, vibrant și perpetuu.
Topic: Diverse | Comments Off on Ziua Națională a Culturii – o sărbătoare a spiritului românesc
Cadou de Crăciun
de Gelu DRAGOŞ | 22 Decembrie 2024
Cadou de Crăciun – Revista „Mărturii maramureșene”, nr. 20-21, an VI, 2024
Semnalăm cu bucurie apariţia nr. 20-21, an VI, 2024, a prestigioasei reviste trimestriale de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene”, redactor-șef: Radu Botiș; redactor-șef adjunct: Andreia (Ghib) Botiș. Revista apare sub egida UZPR și Ars Vivat în condiții grafice deosebite, și este, după spusele fondatorului ei, preotul și scriitorul Radu Botiș „Un cadou de suflet cititorilor fideli, o invitație la lectură în zilele de sărbătoare prilejuite de Nașterea Mântuitorului nostru și venirea Anului Nou”.
Din CUPRINSUL revistei amintim câțiva autori:
Gelu Dragoș: Cui ne încredințăm sufletul? (EDITORIAL)
Radu Botiș: Omul creștin, etalon pentru societate în ansamblul ei
Cezarina Adamescu: Chip și spirit. Ochiul neadormit al milei fratele meu, Omul
Cleopatra Lorințiu: Ah, povestea…
Adrian Herescu: Adeverință de chiabur
Sara Mina: Despre vise
Ana Văcărașu: Între alb și negru, un evantai cromatic
Eugenia Mucea: Vlad, visul și ferma
Al. Florin Țene: „Cronici din Nord” de Gelu Dragoș, seismograf al evoluției literaturii contemporane
Olimpia Mureșan: Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm, Sebeș, Alba – dec. 1961)
Traian Ursu: Monumente de arhitectură populară din zona Codru – județul Maramureș (I)
Andreia (Ghib) Botiș: Pomul neamului strămoșesc și Pomul vieții
Petru Ababii: Meditation
Teodor Meșină: Alex și Geo
Lucreția Berzintu: Interviu cu maestrul Ladislau Roth
Lilioara Macovei: Mâinile
Gelu Dragoș: Trei reviste culturale de mare valoare
Secțiunea POESIS:
Poezii semnate de: Radu Botiș, Nicolae Nistor, Virgil Diaconu, Adrian Donca, Georgiana Maria Botiș, Ioan Grigoraș, Gheorghe Ionel Boboacă, Marin Moscu.
Autori și articole de mare valoare mai amintim:
Violeta Sabina Lazar: Între strălucire și umbra adevărului
Carmena Felicia Băințan: Plâng cei care încă nu s-au născut
Ana Văcărașu: Între talpă și pământ, nemărginirea
Petru Ababii: Poezia Iosefinei Schirger ajustată fizico-metafizic
Florian Sălăjeanu: Oamenii de lângă noi – Sculptorul și pictorul Ioan Leș din Tulghieș
Adrian George Itoafă: Doamnele din garderoba mea
Aura Ungureanu: Viața ca un eveniment sau poate un… eseu
Zenovia Zamfir: Românii din diaspora găsesc în Biserică un colț de cer și pământ românesc
Gelu Dragoș: Poetul Flaviu Claudiu Mihali suspendat între cer și pământ
Viorel Câmpean: „Șișești – Maramureș. În vâltoarea istoriei”
Luminița Ardelean: Un mediu curat pentru o viață sănătoasă!!!
Angela Sabău: Bisericile dispărute din Maramureș
Dumitru Buțoi: „Oprește-mă la tine Maramureș! Oprește-mă în anotimp!”
Camelia Tocaci: Muzeul Țării Chioarului prinde contur
Și fiindcă se apropie Sfânta sărbătoare a Crăciunului și satele românești vor fi în Lumină și Bucurie iar pe ulițele lor vor răsuna glasuri de copii preamărind în colinzi Nașterea Pruncului Iisus, am să apelez la spusele pr. Radu Botiș în materialul numit „Omul creștin, etalon pentru societate în ansamblul ei”: „Un creștin autentic este chemat să trăiască în conformitate cu învățăturile lui Hristos. Acesta trebuie să fie un exemplu de integritate, respect și altruism. Într-o lume adesea marcată de individualism și materialism, omul creștin oferă un model de viață centrat pe valori spirituale și pe grija față de aproapele său. Prin exemplul personal, creștinul inspiră și influențează pozitiv comportamentul celorlalți membri ai comunității”. Așadar un îndemn la bunătate, empatie, rugăciune! Iar eu vă îndemn să intrați în posesia acestui număr de excepție!
Topic: Diverse | Comments Off on Cadou de Crăciun
ZIUA CONSTITUTIEI ROMANIEI
de admin | 11 Decembrie 2024
Comunicat de presă
„Punți de prietenie româno-spaniole” – Celebrând Ziua Constituției prin cultură și dialog intercultural.
Luni, 9 decembrie 2024, la Biblioteca Județeană Petre Dulfu, din Baia Mare, în cadrul Salonului Artelor și Sălii de Conferințe, a avut loc un eveniment cultural de amploare dedicat Zilei Constituției.
Manifestarea a reunit personalități din domeniul cultural, artistic și administrativ, construind un dialog vibrant între comunitatea românească și cea spaniolă.
Momente cheie ale evenimentului:
1. Deschiderea oficială și discursuri marcante
Printre cei care au vorbit despre semnificația Zilei Constituției și au adus un omagiu personalității lui Antonie Iorgovan s-au numărat:
• Juan Jose G. Garcia, președinte Casa Română de Cultura Getafe ;
•Domnul Radu Botiș-scriitor, moderator al expoziției și al evenimentului
• Colonel(r.) Ioan Marchiș, prim-vicepreședinte în cadrul ANCMRR-Filiala ,,Pintea Viteazu”Maramureș;
2. Expoziție de artă
Publicul a fost încântat de lucrările artiștilor cicîrlăuani Vasile Jurje, Vasile Știru și Horațiu Macarie, ce au adus în prim-plan sculpturi și picturi de o sensibilitate aparte.
3. Lansarea revistei „Spania Literară”
O contribuție esențială la promovarea culturii românești în diaspora, revista culturală „Spania Literară”, coordonată de Juan Jose G. Garcia și poetul Vasile Muste, a fost prezentată în cadrul evenimentului.
Cu această ocazie, au fost premiate personalități precum:
• Prof. Valeria Bilț- Medalie Meritul Cultural Românesc;
• Bibl. Maria Gârbe-Medalie Meritul Cultural Românesc;
• Pr. Radu Botiș-Medalie Comemorativă a Valoarii Culturale
• Poeta Carmena Felicia Băințan-premiul al II-lea-Președinte L.S.R. Filiala Maramureș;
• Editorul și poetul Flaviu Claudiu Mihali. Premiu I;
4. Lansarea volumului „Pe urmele îngerilor mei”
Cel de-al treilea volum de poezie al Luciei Virginia Pop, intitulat „Pe urmele îngerilor mei” (Editura „Casa Cărților”), a fost un punct culminant al zilei. Despre creația autoarei, dr. Doina Guriță scrie: „Fiecare anotimp din poeziile Luciei Virginia Pop devine o introspecție asupra etapelor vieții și o reflecție profundă asupra efemerității.”
5. Prezențe notabile și momente muzicale.
Printre participanții de onoare s-au numărat:
-Primarul comunei Cicîrlău, Sorin Lupșe.
-Membrii ANCMRR (Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere)-Filiala ,,Pintea Viteazu” Maramureș”, printre care:
• Colonel (r) Marchiș Ioan
• Colonel (r) Iacob Oniga
• Capitan (r) Mihai Marian
• Locotenent (r) Petrescu Lenuța
• Sublocotenent (r) Socotinschi Dănuț
• Plutonier ajutant șef (r) Bele Vasile.
De asemenea a fost prezent și Domnul Mihai Ganea, vicepreședinte Liga Scrisorilor din Romania.
Momentele muzicale, oferite de Maya Jurje și cantautorul Eugen Marchiș, au completat atmosfera festivă. O apariție de impact a fost cea a octogenarului Costan Costin, tatăl poetei Lucia Virginia Pop, care a adus un farmec aparte întregului eveniment.
A fost o manifestare de suflet
moderată cu profesionalism de pr. Radu Botiș, fiind o veritabilă punte de prietenie între comunități și un prilej de celebrare a valorilor comune.
Prin acest eveniment, cultura și tradițiile românești au fost reafirmate într-un context internațional, subliniind importanța dialogului intercultural.
Text:Laura Cătălina Dragomir Purtător de Cuvânt al Casei Române de Cultură Getafe
Membră a Uniunii Ziariștilor din România
Parteneri:
-Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” Baia Mare;
-ANCMRR din M.A.I Filiala ” Pintea Viteazu” Maramureș;
-UZPR Maramureş;
Sursă foto: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Topic: Diverse | Comments Off on ZIUA CONSTITUTIEI ROMANIEI
Ah, povestea…
de admin | 8 Decembrie 2024
Adrian Herescu : Adeverință de chiabur
Cleopatra Lorințiu
Despre nesfârșita noastră nevoie de poveste, de relatare și chiar de mărturisire ar fi vorba de fapt în această foarte scurtă prezentare !
Aceea care ne animă, cea care ne face făpturi sociale și ulterior cea care stă la baza romanului și ficțiunii.
Unul din marile cadouri făcute umanității, nu ?
Vă semnalez o lectură neobișnuită care întâi m-a intrigat și pe urmă, pagină cu pagină, m-a acaparat stârnindu-mi curiozitatea. Autorul are grijă să ne anunțe încă de pe coperta a patra a cărții *, aceea pe care o citește oricine imaginându-și că ar fi rezumatul obiectiv al cărții, că nu avem de-a face cu ”literatură” ci de un fel de jurnal, o spovedanie total decomplexată. Făcută totuși cu un rost, nu ?
Din moment ce această lungă confesie apare între coperți de carte, sub egida unei edituri, și nu rămâne uitată într-un sertar secret uitat pe pragul vremii.
Și iată că descoperim într-adevăr o avalanșă de personaje (persoane), o profuziune de destăinuiri, o acumulare de amintiri, unele șocante, unele amuzante, unele tragice altele surprinzătoare, unele de umplutură parcă, dar care conturează prin acumulare, pentru cititorul răbdător o mărturisire a unui traseu de viață interconectat cu multe altele și până la urmă descriind etape, niște perioade străbătute istoric, social, ca mentalitate chiar, de o parte dinte noi, cei care citim, îl însoțim pe destăinuitor și fie ne minunăm, fie descoperim fapte și întâmplări familiare, fie ne amuzăm ori ne întristăm. În mare parte însă, cădem pe gânduri.
Și asta nu-i puțin lucru.
Sinceră să fiu, destul de rar am descoperit atâta franchețe, ” la vedere ” e totul, uneori împănat cu o anume auto-deriziune sau cu o ”cruzime”, alteori cu un orgoliu trufaș, dând cu tifla unor întâmplări sau situații, evident unor oameni numiți au ba, adesea cu accente de umor plăcut sau malițios, care frizează ironizarea pudibonzilor sau pur și simplu cu ironie (auto- ironie!) jucată preventiv.
Mărturisesc, am o slăbiciune pentru aventurile trăznite și pentru cărțile neobișnuite, oricine și oricum le-ar fi scris și publicat, iar aceasta e una din ele.
Când poveștile înlănțuite ale lui Adrian Herescu încep să vizeze ”delicatețurile subiectelor legate de Securitate”, tăvălugul cărții ajunge să fie captivant. Sub pretextul traseelor unor prieteni, intrăm într-un viespar al ”serviciilor”(subiect predilect pentru partea aceasta de Europă …),oameni care se urmăresc unii pe alții, cu perfidie sau din inerție, creionând un tablou dinamic, veridic, al stilului de acțiune bolnăvicios și distructiv dintr-un timp, al unor rețele de urmărire deturnate nu doar de ideologie ci și de un vierme nesătul.
Cu detalii excelente în documentarea unor feluri de-a acționa, de a intimida și în final convertite într-un absurd total sau în deriziune dat fiind finalul regimului pe care îl apărau cică și din care aveau să se extragă rocambolesc pentru ca să se tranforme, precum personajele din basme, în altceva.
În spate, cumva ca-ntr-un palimpsest, se deslușește taboul perioadelor istorice cu toate ale lor, iar ”lucrătura” descrierii e așa de natural făcută încât comunică fără să fie ostentativă:
”Dr.Goldwerth locuia la aceeași adresă, Buzești 75,în corpul de clădire din fundul curții. Era o familie refugiată din Cernăuți, Ucraina, de prigoana sovietică împotriva evreilor.Dr.Goldwerth dădea consultații acasă, pentru că până în anii 58-59,comuniștii în tranziție permiteau acest lucru, și la spitalul Colțea ca medic de medicină internă. Era medicul nostru de familie. Când a plecat în Palestina, ne-a lăsat pe mâinile doamnei dr.Dafinescu. La etaj locuia familia Rughendorf, și ea refugiată de la Cernăuți. Erwin, fiul, era medic chirurgspecialist urolog, prieten și coleg cu viitorul prof. Valentin Neagu de la Spitalul Panduri, În 1968 l-a prins Primăvara de la Praga în Cehoslovacia ș.a.m.d…”
Citatul, oarecum aleator, ne demonstrează cum cu personaje și întâmplări, autorul ne împinge în epocă, și cât de multe aflăm deodată. Mare maestru în desenarea tablurilor de fundal, autorul se așază pe sine în multe prim planuri, dar fără condescendență, de parcă uneori ar fi gata să-și tragă, cum se zice, o pereche de palme.
Cartea se parcurge ușor numai în aparență pentru că amestecătura de timpuri și moduri la care sunt folosite verbele fac lectura destul de greoaie, solicită atenție sporită cititorului căruia îi sunt introduse nume și fapte cumva amalgamat dar s-ar putea ca și asta să fie o intenție a autorului care adeseori își împinge cititorul ca-ntr-un” jeu de piste ”
Medic chirug pentru o perioadă, instrumentist cu școală pasionat de muzică, căutător tenace în magazia cu amintiri a familiei, pasionat de originile părintești dovedite a fi din partea Lăpușului, aventurier singuratic într-o lume a mărturisirii și valorificării memoriei prin film documentar, Adrian Herescu, adunat într- o carte are nevoie, în fine, de un artificiu străveziu, o pudoare neașteptată, scriind ( chiar pe coperta a patra !) că prezentarea sa este făcută de ”Adrian, prieten imaginar”, un fel de dedublare jucată tot ca o șotie de adolescent, de astă dată de un tânăr sexagenar.
*Herescu, Adrian-”Adeverință de chiabur”, Editura Tracus Arte ,2020
Topic: Diverse | Comments Off on Ah, povestea…
« AnteriorulUrmătorul »
