Diplomă de Recunoaștere pentru UZPR Maramureș: Parteneriat cultural româno-spaniol
de admin | 16 Iulie 2025
Andreia B.Ghib
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, prin Filiala Maramureș, a fost onorată cu o Diplomă de Recunoaștere acordată de Casa Română de Cultură Getafe din Spania, în semn de apreciere pentru contribuția editorială adusă revistei dedicate Zilei Naționale a României.
Diploma, semnată de Juan José Garcia, președinte al Casei Române de Cultură, și Mariana Romascan, secretar, a fost oferită în cadrul evenimentului organizat la Getafe – Madrid, ca parte a unui amplu proiect cultural care a implicat colaborarea dintre România și diaspora românească din Spania.
Distincția a fost posibilă datorită inițiativei jurnalistului și scriitorului Radu Botiș, membru UZPR Maramureș,editor fondator al revistei Mărturii Maramureşene (revistă de cultură,tradiţie şi atitudine civică,care a pus bazele unui parteneriat cu revista „Spania Literară”, editată sub egida Casei Române de Cultură Getafe-Madrid,Spania coordonată de Juan José Garcia.
„Această recunoaștere este rezultatul unei colaborări autentice între profesioniști ai scrisului care, dincolo de distanțe geografice, au pus cultura română în prim-planul dialogului internațional”, a declarat Radu Botiș.
O punte culturală între România și diaspora
Proiectul comun a avut ca obiectiv consolidarea relației dintre presa culturală din România și mediul cultural românesc din Spania, prin intermediul unei publicații dedicate Zilei Naționale. Revista a fost lansată și distribuită în cadrul unore eveniment organizate în comunitatea românească din Getafe si din tara.
Această distincție reconfirmă implicarea Filialei UZPR Maramureș pentru promovarea valorilor culturale românești și in diaspora romaneasca.
Topic: Diverse | Comments Off on Diplomă de Recunoaștere pentru UZPR Maramureș: Parteneriat cultural româno-spaniol
Cuvânt viu și spirit identitar în pagini de revistă
de admin | 11 Iunie 2025
Cuvânt viu și spirit identitar în pagini de revistă („Mărturii Maramureșene” nr. 22–23 / 2025)
Andreia (Ghib) Botiș
Într-un iunie de început, cu lumina soarelui pătrunzând blând pretutindeni, apare un nou număr al revistei „Mărturii Maramureșene”, emblematică pentru nordul spiritual al României, dar tot mai vizibilă și respectată în întreaga țară și în diaspora culturală românească. Numerele 22–23 / 2025 (ianuarie-iunie) este, ca de fiecare dată, un document de cultură vie, o combinație rafinată de tradiție, reflecție intelectuală și angajament identitar, reunită sub același titlu inspirator.
Publicația apare sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și a Asociației Ars Vivat, două entități care sprijină cu perseverență ideea unei culturi accesibile, profunde, necosmetizate, dar înrădăcinate în valorile fundamentale ale românității.
Revista adună între copertele sale 138 de pagini de esență, acoperind un arc larg de teme – de la poezie și eseu, la cercetare istorică, pedagogie, interviuri cu personalități și cronici ale evenimentelor contemporane.
Numărul se deschide cu editorialul semnat de Mihaela CD, „Patriotismul, o datorie!”, care afirmă limpede ideea de patriotism asumat, activ și conștient, nu ca simplu clişeu, ci ca formă de responsabilitate individuală și colectivă. Tonul editorial trasează direcția întregului număr: atitudine lucidă, claritate morală, fidelitate față de valorile neamului.
Diversitatea conținutului este remarcabilă, însă nu haotică. Revista propune o structură tematică echilibrată, în care fiecare contribuție susține organic ansamblul. Printre autorii prezenți, se remarcă figuri marcante ale literaturii și jurnalismului contemporan:
- Radu Botiș – o prezență pilon, cu mai multe intervenții consistente:
- „Tricoul cu Eminescu” de Răzvan Ducan (pag. 5), o meditație profundă asupra rolului poeziei ca stindard identitar;
- „Politica și destinul – trompeta a sunat, sfârșitul alegerilor 2025” (pag. 20), un eseu care privește dincolo de statistici și partide, către semnificația istorică a alegerilor într-o societate fragmentată;
- contribuții poetice personale (pag. 34), într-un registru grav, autentic, concentrat în jurul valorilor sufletului românesc.
- Lidia Vianu explorează în „Nevoia de confirmare…” drama tăcută a creatorului în modernitate, unde validarea pare să se mute din sfera talentului în cea a algoritmului.
- Ionuț Țene, în studiul său despre urmașii voievozilor maramureșeni, revizitează istoria cu instrumente ale cercetătorului contemporan, dar și cu empatia celui care simte rădăcinile sub propria identitate.
- Zenovia Zamfir, cu textele „Iubire și credință strămoșească…” și „Gânduri și trăiri curate…”, oferă o reconectare cu dimensiunea sufletească a românismului.
Poesis – templul sensibilității
Una dintre cele mai apreciate secțiuni ale revistei este, fără îndoială, Poesis, în care se regăsesc creații semnate de poeți consacrați și debutanți, deopotrivă:
Anca Bocicorec, Dan D. Gîrjoabă, George D. Piteș, Marieta Coman, Aura Ungureanu, Marin Moscu, Adrian George Itoafă – fiecare cu o tonalitate distinctă, însă toți adăpostiți sub cupola unei poezii sincere, înrădăcinate și deschise simultan către universal.
Mărturii culturale și spirituale
Rubricile de cronică și evocare întăresc misiunea revistei de păstrătoare a memoriei colective. Regăsim:
- Gavril Babiciu – cu o pagină de istorie vie despre Ștefan Zugravu Șișeșteanu, un exemplu de continuitate în credință prin artă.
- Alexandru Ruja, cu două texte consistente: unul despre o viață dedicată comunității, altul despre „non-românii celebri” – o incursiune provocatoare în istoria regională.
- Florica Bud, cu al său Jurnal cenaclier, aduce acea dimensiune caldă, de laborator viu al culturii, în care viața și scrisul se întâlnesc firesc.
- Olimpia Muresan,Vasile Bele,Gelu Dragos,Angela Monica Jucan, Maxim (Iuliu-Marius) MORARIU,etc,semneaza pagini de substanta.
Spațiul educației, evenimentului și interviului
Nu lipsesc textele cu profil educativ și pedagogic – ca Georgiana-Maria Botiș despre copiii cu CES –, dar nici paginile de interviu și reflecție asupra realității contemporane:
- Cristina Mathias semnează un interviu de excepție cu col. (rez.) Iurie Neghină – o lecție de demnitate și dăruire națională.
- Marian Nencescu evocă figura maestrului Eugen Doga, comemorat de UZPR la Bookfest.
- Tiberiu Mihali oferă un portret dedicat Titianei Mihali, figură de legendă a culturii populare din Borșa.
- Redacția onorează eroii, cum este cazul lui Botiș Iosif, mort pentru idealul României Mari – un text cutremurător și necesar.
Această ediție nu este doar un simplu număr de revistă, ci o operă colectivă de cultură vie, un spațiu în care scrisul are scop, direcție și demnitate. Este un gest de salvare a memoriei colective, de afirmare a identității și de cultivare a valorilor.
Revista „Mărturii Maramureșene” nu se pliază pe curente facile, nu vânează senzaționalul și nu cedează presiunilor mediatice ale superficialității. În schimb, propune profunzime, rigoare, emoție și echilibru. Ediția 22–23/2025 confirmă, o dată în plus, că această publicație este o cronică vie a spiritului românesc, un altar de cuvânt și o punte între generații.
Revista poate fi citită, transmisă și păstrată ca un testament al vremii noastre pentru toți cei care mai cred în cuvântul cu rost și rostul cuvântului.
Topic: Diverse | Comments Off on Cuvânt viu și spirit identitar în pagini de revistă
Politica și destinul – trompeta a sunat, sfârșitul alegerilor 2025
de Radu Botiş | 27 Mai 2025
În fiecare ciclu electoral, cetățenii sunt puși în fața unei responsabilități majore: aceea de a-și alege conducătorii. Alegerile din 2025 au fost mai mult decât un simplu exercițiu democratic – ele au reprezentat o înfruntare între speranță și dezamăgire, între trecutul apăsător și promisiunea unui viitor incert. Pe fundalul unei societăți marcate de crize succesive, a sunat din nou „trompeta” schimbării. Dar se ridică o întrebare esențială: cât de mult este destinul nostru, ca indivizi și ca națiune, influențat de deciziile politice?
În primul rând, politica modelează cadrul în care ne trăim viețile. Deciziile luate de lideri influențează educația, sănătatea, economia, mediul în care ne dezvoltăm. De exemplu, alegerea unei guvernări competente sau, dimpotrivă, a uneia corupte poate determina dacă un tânăr va avea șansa la o carieră în țară sau va fi forțat să plece în străinătate. Alegerile din 2025 au adus în prim-plan teme precum digitalizarea administrației, combaterea inegalității și reforma justiției – aspecte cu impact direct asupra destinului fiecărui cetățean.
Pe de altă parte, destinul nu este o noțiune pasivă. Oamenii nu sunt simple victime ale deciziilor politice; dimpotrivă, ei au puterea – și datoria – de a-și influența propriul destin prin implicare civică. A nu merge la vot, a nu te informa, a nu trage la răspundere conducerea înseamnă, de fapt, a abdica de la propriul destin. Trompeta care anunță sfârșitul alegerilor nu este un sunet al liniștii, ci un semnal de alarmă: acum urmează consecințele. Indiferența politică este, în sine, o formă de resemnare în fața destinului.
Totuși, nu trebuie să cădem în iluzia că politica este o forță atotputernică. Istoria ne arată că popoarele și indivizii pot învinge regimuri abuzive și pot modela istoria. Chiar dacă rezultatul alegerilor din 2025 nu a corespuns așteptărilor tuturor, societatea civilă, presa liberă, protestul pașnic și solidaritatea socială rămân unelte ale destinului nostru colectiv. Trompeta a sunat, dar ecoul său depinde de noi.
Politica și destinul nu sunt concepte separate, ci interconectate profund. Prin politică, ne desenăm contururile destinului. Recentele alegeri ne-au oferit o nouă filă în cartea istoriei. Rămâne de văzut dacă vom scrie acolo un capitol al renașterii sau al rătăcirii. Ceea ce este sigur e că fiecare dintre noi are un rol în această poveste. Iar când trompeta sună din nou, trebuie să fim pregătiți – nu doar să alegem, ci să acționăm.
Topic: Diverse | Comments Off on Politica și destinul – trompeta a sunat, sfârșitul alegerilor 2025
Nevoia de confirmare…
de admin | 19 Mai 2025
Lidia VIANU
Voi începe prin a mulțumi tuturor celor care au trimis un eseu pentru această Antologie a Criticii de Întâmpinare — prima în România, din câte știu eu.
De la bun început am încercat să mă înțeleg eu pe mine: de ce ideea unei astfel de cărți? Ce urmărește ea? Ar trebui să fac din ea o carte bilingvă, adică să traduc tot în limba engleză? Este oare îngăduit să fac o ierarhizare? Unde duce drumul acesta migălos și confuz, pentru început?
Nu se pune problema de ierarhizare, de comparație, sau de traducere. Mi–am dat seama în vreme ce citeam volumul întreg, după ce am pus textele cap la cap și am redactat. Înainte de toate, m–am bucurat că avem atâția filologi generoși, într–o vreme când ne sufocă limbajul studiilor culturale. Mai rău de atât nici că se putea face literaturii — să ucidem plăcerea lecturii, înlocuind–o cu fandoseli de toate felurile, mai puțin dorința de a citi.
Concluzia mea a fost aceasta: vreau să pun la dispoziția masteranzilor mei [care se specializează în traducere literară] un model: cum să scrie despre o carte [uneori cum să nu scrie, și am inclus această categorie cu bună știință].
Poate mă înșel, poate nu mai sunt în pas cu tânăra generație, dar, pentru mine, literatura contemporană are nevoie să fie prezentată și lăudată. Îmi dau seama că nu se mai citește la fel de mult ca în secolul XX. Am, pe de altă parte, convingerea că BUCURIA LECTURII nu poate să moară.
Un manual care arată câtă bucurie aduce o carte criticului–cititor mi s–a părut calea cea mai eficientă. Scriitorul lansează o carte. Dacă ea este citită, scriitorul va continua să scrie, iar cititorii vor afla, dintr–o cronică sau alta, despre cartea în chestiune. Cu un pic de noroc, se vor apuca să o și citească.
I–am spus prietenei mele de o viață, Monica Pillat, cu maximă onestitate, atunci când mi–a scris că i–a plăcut cartea mea cea mai recentă:
„Știu că tu mă crezi dacă îți spun că nu am deloc încredere în ceea ce scriu eu..”
Replica ei a luminat peisajul definitiv:
„Ai, ca noi toți, nevoie de o confirmare, pe care eu sunt fericită să
ți–o dau din toată inima.”
Exact acest lucru îmi doresc să îl fac și eu cu toți cei incluși în aceste pagini. Le dau de știre că cineva îi vede, îi citește și se apropie de sufletul lor cu emoție.
P.S. Avem bucuria de a publica aici și un eseu minunat despre întâlnirea lui Gheorghe Grigurcu cu Lucian Blaga. Nu pot să nu îi mulțmesc încă o dată. Ce lucru extraordinar, să găsești un critic literar atât de profund, atât de sensibil și atât de modest, cu toate că valoarea lui este inegalabilă.
Topic: Diverse | Comments Off on Nevoia de confirmare…
« AnteriorulUrmătorul »
