Caii lui Vasile Morar sunt asemenea poeziei lui, în mişcare
de admin | 31 Octombrie 2023
Gelu DRAGOŞ, U.Z.P.R.
Întotdeauna m-a fascinat personalitatea poetului din Chelinţa – Vasile Morar –, fiindcă este de viţă nobilă, de os domnesc, iar versurile lui sunt atât de sincere, de patetice, de intime, redate parcă lumii, încât nu poţi să nu te minunezi de sufletul lui de copil mare.
Volumul antologic „Cartea ultimilor cai” (Editura „Grinta” din Cluj Napoca), lecturându-l, m-a determinat să mă îndrăgostesc definitiv de aceste patrupede a căror frumuseţe constă în puterea, graţia şi senzaţia de libertate pe care le transmit.
Poetul Vasile Morar scrie despre toţi caii lumii, nu numai despre caii de paradă, despre caii de curse, despre cei de şaretă, despre caii mărunţi şi caii mari, despre caii de tracţiune (utilizaţi la muncile cotidiene de familiile mai puţin norocoase), ci despre toţi caii (aprigi, ologi, „de dus nuntaşii”, „caii-tăciune, caii de var”), lipiţani, arabi, pursânge, englezi, mustangi, trăpaşi, ponei etc.
În prefaţa scrisă de dr. Delia Muntean, e surprinsă foarte bine, în toate formele ei, dragostea lui Vasile Morar pentru cai (inclusiv pentru „caii verzi pe pereţi”), aceste daruri ale lui Dumnezeu pentru omenire: „Zile şi nopţi au bântuit însă caii pe noua moşie a lui Vasile Morar. Şi pe el l-au tropotit: se întorceau dintr-o altă lume, reînviind-o. (…) Între animal şi călăreţ e construită o relaţie intimă – o poveste datorată implicit punerii laolaltă a poeziilor adunate de prin diverse volume –, descinzând din simbolistica Centaurului şi primenită semantic cu fiece întrupare a ei. Aventura aceasta lirică îi permite lui Vasile Morar să-şi etaleze arsenalul imaginativ, să-l reconfigureze ideatic şi stilistic până la secătuire”.
În lumea cailor, poetul a intrat din pruncie, când mergea împreună cu tatăl său la târgurile de animale din zonă, dar era în acelaşi timp un fin observator al comportamentului acestora. Pentru tânărul de atunci, caii erau magicienii care te duc într-o lume de vis şi te învaţă valoarea loialităţii şi a prieteniei adevărate: „Înainte de a mă naşte, auzeam cum vine un cal / în goană venea calul, cu coama aprinsă de vânt / fierul potcoavelor se împrejmuia cu scântei / acesta e drumul pe care voi sosi în curând // Viforos venea calul, cu zăbala pusă şi frâul / i se zbătea peste gât până colo pe şa / voia să fie acolo, la eveniment / ca eu după naştere să pot încăleca” („Poveste”).
În relaţia cu un cal, trebuie să înveţi să comunici nu numai prin cuvinte, ci şi cu corpul şi cu inima ta. Intrarea în rândul bărbaţilor, prin distanţarea de părinţi, holteii o fac cu ajutorul cailor: „Lăsaţi să mi se şteargă numele de pe cruce / susţineţi că v-aţi născut din flori / nimeni n-o să vă mai întrebe de tată / despre mamă, spuneţi că a murit de câteva ori // Nu-mi purtaţi povara numelui pe umeri / frumoşilor, deştepţilor, bunilor, hai / viaţa clocoteşte în oasele voastre / la poartă vă aşteaptă doi cai // Nu cei de la dric, aceia-s ai mei / eu i-am chemat, fanfara lipseşte / voia să vină, dar n-am fost de acord / la ce-mi trebuie, plec regeşte” („Caii din poartă”).
Poetul Vasile Morar este subjugat propriei sale condiţii de autor, eul liric este de nestăvilit, caii pentru el reprezintă dragostea dintâi, iar aceștia pot fi: năzdrăvani, tovarăşi de dialog, jucării, îngeri şi demoni, buni terapeuţi. Caii lui Morar ne învaţă că putem să ne încredem în noi înşine şi să depăşim orice obstacol, ne învaţă că uneori trebuie să încetineşti şi să te bucuri de călătorie, destinaţia finală fiind trecută în plan secundar.
Poetul din Chelinţa are o herghelie de cai, pe care-i iubeşte cu toată fiinţa, iar în sprijinul afirmaţiei mele stau dovadă aceste titluri de poezii: „Caii de osândă”, „Caii blânzi”, „Calul de lemn”, „Caii tatii”, „Căluţii de plastic”, „Caii din alt veac”, „Caii de sare”, „Caii de zăpadă”, „Caii din ferestre”, „Caii din poartă”, „Caii verzi pe pereţi”, „Caii de abur”, „Calul de dric”, „Calul alb”, „Calul zăbăuc”.
Într-un interviu acordat de autor poetului Nicolae Scheianu, s-a spus un mare adevăr: „În Antologii o să-l găsiţi pe adevăratul poet Vasile Morar. E ca în apele aurifere din Apuseni: după ce s-au cernut munţi de nisip, vezi grămăjorul de aur şi te bucuri”. Şi noi ne bucurăm pentru această nouă izbândă literară, care prezintă o voce lirică importantă a Transilvaniei şi a țării, o personalitate puternică, ale cărei creații merită să fie cunoscute și de tânăra generaţie.
Lecturând întreaga carte, constatăm că autorul a scris o istorie adevărată a cailor. Unii erau folosiţi ca să transporte zestrea miresei spre casa mirelui. Cu cât şirul de căruţe era mai lung, cu atât mireasa era mai avută; calul era folosit la şaretă de către conducerea CAP-ului, în special de către brigadierul de câmp; cu calul se mergea călare la peţit fetele din alte sate. Se foloseau la aratul pământului, la adusul lemnelor din pădure, a fânului de pe câmp. Dar a venit regimul comunist, prin anii ’60 şi i-a obligat pe ţărani să predea caii la „colectivă” (C.A.P.), apoi s-a dorit înlocuirea lor cu tractoarele de la Braşov („cai-putere”), au venit anii ’90, când caii erau cumpăraţi de italieni pentru carnea lor.
Interesant e şi modul cum se vindeau caii şi se bea „aldămaşul”. Erau adevărate ritualuri, pe care astăzi le mai întâlnim în poveştile bunicilor şi în poeziile lui Vasile Morar, fiindcă „S-au scumpit caii”: „Ieri în târguri au fost scumpi caii / se cerea pe unul cât pe-un tanc rusesc / ştii perechea murgă, ce ţi-a plăcut vineri / ieri cerea preţ dublu, de să-nnebunesc // Fă ceva, că banii sunt puţini, e criză / căluşerii, dracii s-au destrăbălat / nu mai au ruşine, nu mai au nici frică / târgurile astăzi sunt de evitat // Unul pe o iapă şi-a luat maşină / cel ce-a luat iapa a vândut-o apoi / la un preţ pe care-n târguri altădată / fără târguială, cumpărai doi boi”.
Vasile Morar ne-a convins și de data asta, prin trăirile lui molipsitoare, că el, CALUL, este cel mai minunat animal din lume.
Şi când te gândeşti că n-a pomenit de caii liberi din Delta Dunării…
Topic: Diverse | Comments Off on Caii lui Vasile Morar sunt asemenea poeziei lui, în mişcare
Radu Botiș. Profil literar
de admin | 16 Octombrie 2023
- Carmena Băințan, președinte LSR, Filiala Maramureș
Născut la data de 16 ianuarie 1967 în oraşul Cehu Silvaniei din părinţii Vasile şi Maria, primii dascăli care l-au învăţat ce înseamnă preţuirea faţă de Dumnezeu şi respectul pentru semeni, cu locul de baştină maramureşean (Chelinţa).
Licenţiat al Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Teologie Ortodoxă, master la aceeaşi facultate (2006). Membru al Asociaţiei Scriitorilor – filiala Baia Mare, LSR – filiala Maramureș, AJRP și UZPR, Bucureşti.
Editor fondator al revistelor Mărturii Maramureşene (revistă de cultură,tradiţie şi atitudine civică), Glas Comun (revistă cultural-creştină), Slova Creştină (revistă de creaţie, atitudine şi cultură), Slova Copiilor (supliment al revistei Slova Creştină), director al revistei Izvoare codrene (Baia Mare), redactor colaborator al revistelor Starpress (Râmnicu Vâlcea) și Dor de Dor (Călăraşi), membru în comitetul redacţional al revistei Freamăt (LSR Baia Mare).
Redactor asociat la revista de cultură, literatură şi artă În bătaia peniţei (Caransebeş). Membru în colegiul redacţional consultativ al revistei Litera Nordului, sub egida USR (Bistriţa Năsăud).
Preşedinte (fondator) al Asociației Cultural Creştin Umanitare Ars Vivat.
Membru ANCMRR M.A.I Filiala „Pintea Viteazu” Maramureş.
Distincţii şi premii literare:
Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”,Getafe, Madrid-Spania, aprilie 2023, ediția a III-a, președinte juriu.
Premiul Ligii Scriitorilor,Filiala Buzău,CONCURSUL NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ ,,Voi sunteți lumina lumii”,secțiunea poezie,2023
Premiu,secțiunea carte de autor, FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „MIHAI EMINESCU”, ediția a II-a, Getafe-Madrid, Spania, (14 ianuarie,2023)
Premiul revistei „LITERE EUXINE”, secțiunea poezie, CONCURSUL NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ ,,Fascinația Mării”,Constanța (22 octombrie 2022)
Premiul revistei „ARCHEUS”, secțiunea carte de autor-poezie, FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE de la Sighetul Marmației (13-15 octombrie 2022)
Premiul revistei „Regal Literar” pentru carte de poezie, volumul bilingv „În brațele luminii – Në krahët e dritës” (Editura Amanda Edit), 2022
Premiul I (sectiunea poezie religioasă) „Eminescu, un vis în așteptare”, ediția I, 2021-2022, UZPR Timiș
Premiul şi trofeul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România pentru presă online pe anul 2018
Diplomă de Excelenţă din partea revistei internaţionale de cultură Cervantes si Editura Inspirescu pentru talentul literar pus in slujba lui Dumnezeu
Diplomă de Excelenţă din partea LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI pentru întreaga activitate în promovarea literaturii române.
Diplomă de Excelență din partea Uniunii Culturale a Albanezilor din România pentru merite literare,teologice și umane deosebite
Diplomă de Excelenţă acordată de Societatea Culturală Pro Maramureş „ Dragoş Vodă” din Cluj-Napoca, la împlinirea a 17 ani de activitate, în 27 noiembrie 2012, pentru excepţionala contribuţie ştiinţifică adusă la promovarea şi îmbogăţirea patrimoniului cultural maramureşean
Diplomă de Excelenţă din partea Primăriei şi Consiliului Local al Oraşului Ulmeni – Maramureş, pentru activitatea scriitoricească şi contribuţia la promovarea culturii şi spiritului românesc
Medalia „Virtutea Literară“ din partea LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI pentru activitatea depusă în promovarea culturii şi a educaţiei moral-creştine în rândul tinerilor.
Premiul II la Festivalul „Lucian Blaga” – Concursul Național de Creație Literară și Artă Plastică „Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor” Sebeş 2020.
Premiul Editurii Vatra Veche la Festivalul-Concurs de Poezie Religioasă „Credo”, ed. a XV-a (Lăpuşna, 2015), secţiunea grupaje-manuscris.
Premiul Editurii Ariadna (Secţiunea Volum de debut pentru poezie religioasă), în cadrul Festivalului „Pro Unione”, ed. a II-a Baia Mare, 2001.
Cărţi publicate
Viața vie a unui mănunchi de creştini români (date monografice, editura Enesis,2002)
Ca tămâia înaintea Ta (poezii creştine)editura Ariadna,2003
Sfaturi pentru mântuire (editura Ariadna,2003)
Elemente de Istorie Locală (editura Enesis 98, TIP,2008)
Activitatea preotului Vasile Lucaciu în America (editura Enesis 98, TIP,2008)
Glas Comun, un an de la apariţie (2009)
Aspecte pedagogice şi catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos (editura Transilvania, Tecuci,2011, volum premiat la ”Cărţile Anului”, secţiunea Didactică, Baia Mare, 2012 ; ediția a II-a editura Inspirescu, Satu Mare, 2013)
În brațele luminii – Në krahët e dritës (poezii), (Radu Botiș – Gentiana Muhaxhiri, Republica Kosova), Amanda Edit, Bucureşti (2022).
Opinii,spicuiri,referinţe,despre autor:
„ …Unul dintre aceşti oameni ai harului şi al lucrării misionare întru Ortodoxie, deci pentru Dumnezeul Luminii Tradiţiei – fără stavilă de oboseală, vreodată! – este preotul iconom stavrofor, maramureşeanul RADU BOTIŞ . Pentru aceşti din urmă oameni, dacă Îl păstraseră, încă, pe Dumnezeul Luminii Adevărului în ei, Părintele RADU BOTIŞ se aliase, întru luminoasă luptă, cu revistele ARP, ale atât de mult-regretatului ARTUR SILVESTRI – şi dădeau, amândoi, prin articole adânc documentate şi tăios-ferm formulate – străfulgerări cumplite, cu paloşele arhaghelice ale patriotismului, ale desăvârşitei Iubiri de Neam, ale Duhului Dreptăţii şi ale Autenticei Frumuseţi… – …iar oamenii întristaţi, ori, deja, descurajaţi – se scuturau, ca de un vis rău, şi re-deveneau Războinici ai Lui HRISTOS, alăturându-se, umăr lângă umăr, celor doi Arhangheli pogorâţi pe Pământ!… …Şi merită, acest om de o nobleţe rară a Duhului (şi blând vestitor al vremilor CĂINŢEI, faţă de Mântuitorul nostru, IISUS HRISTOS!), cu toţii să rostim, din străfundul inimii, pentru sine precum pentru noi! – … căci RADU BOTIŞ pentru Neamul Românilor celor TOŢI, pentru NOI, cei de PRETUTINDENI, muceniceşte şi cântă, cu îngerii dimpreună, şi-şi trudeşte Duhul şi glasul şi mâinile, cu râvnă sfântă (…râvnindu-i pe TOŢI ROMÂNII, în turma sa, strânşi iarăşi din amara risipire a vremilor celor cainice, ale jălniciei prezentului …”. (prof. dr. Adrian Botez, USR)
Din creaţia autorului:
De taină voci…
O rază-și cerne-n sufletu-mi splendoarea
Din Absolut,luceferi poposesc
Strivind greșeala dintr-un timp lumesc,
La căpătâiul nopții plânge marea.
De taină voci acoperă-mi retina
În așternutul clipei nepereche,
Iar mesageri din cronica cea veche
Vor spulbera tot hăul cu Lumina.
O geometrie mult prea rostuită
Un gând ascuns în vechiul mit,
Dau vieții sens, înaltul nesfîrșit
Înnobilează starea neîmplinită.
Topic: Diverse | Comments Off on Radu Botiș. Profil literar
FERESTRE SPRE LUMINĂ
de admin | 10 Octombrie 2023
FERESTRE SPRE LUMINĂ – Lansare volum de poezii – ADELINA CONSTANTIN!
Bun găsit tuturor iubitorilor de cultură!
Astăzi, în mod excepțional, vă invit la o lansare de carte de poezie, semnată de o prietenă dragă și colegă jurnalistă din presa scrisă, o carte izvorâtă din sufletul său frumos și dăruită cu drag nouă tuturor!
Povestea acestei cărți ne este redată mai jos de prietena sa – jurnalista Marina Bădulescu – cea care semnează prefața acestui volum!
Felicitări pentru frumoasa realizare artistică, ADELINA CONSTANTIN!
Volumul de versuri „FERESTRE SPRE LUMINĂ” al Adelinei Constantin este doar un prim pas editorial al acesteia.
”Adelina este un jurnalist cu mulţi ani de experienţă – ea devenind ziarist al AGERPRES în anii 1990, timp de 12 ani, iar ulterior a fost jurnalist al unor publicaţii tipărite sau online. Acum ea face un pas important, trecând de la „rigiditatea” unor ştiri ori reportaje cu temă dată, la libertatea de a-şi asuma calitatea de poetă. De ce este un prim pas? Pentru că Adelina mai are multe poezii deja scrise, care – cu siguranţă – vor fi reunite curând într-un al doilea volum de versuri.
Din toate poeziile scrise de Adelina Constantin răzbate iubirea, în toate dimensiunile ei – pentru omul drag, pentru copii, pentru părinţi, pentru prieteni, pentru ţara ei.
Versurile sale redau şi iubirea pentru natură (munte şi mare, ape cu văi adânci, soare şi lună, cer înstelat, anotimpuri în toată spledoarea lor, flori, păsări, vânt şi nori, curcubeu), dar şi iubirea pentru viaţa de la ţară, pentru tradiţii şi obiceiuri din străbuni. Un loc aparte îl are, în poeziile Adelinei, legătura cu Divinitatea – prin meditaţie şi imaginaţie. În unele poezii, ea poartă, cu sensibilitate şi sinceritate, conversaţii cu sine, punând întrebări şi căutând răspunsuri.
Printre cele mai frumoase versuri ale cărţii sunt cele dedicate fiicelor ei. Fie că au rimă şi ritm ori sunt versuri „albe”, poeziile Adelinei Constantin ajung la sufletul cititorului.
Poate chiar versurile din poezia „Ferestre spre Lumină” – care dă titlul volumului – spun mai mult decât oricare alte cuvinte. „Omule, trăieşte, iubește, primește în fiecare clipă din viața ta Lumina binecuvântată!”.”
Sursa: Marina Bădulescu – Prefața volumului FERESTRE SPRE LUMINĂ.
Lansarea primului său volum de poezie va avea loc la Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8 – în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei), pe 25 octombrie, de la ora 17.30.
Bogdan Dragomir – Muzician și Jurnalist la RADIO ROMÂNIA REGIONAL.
Topic: Diverse, Poezii | Comments Off on FERESTRE SPRE LUMINĂ
ANUNT UMANITAR
de admin | 1 Octombrie 2023
Adriana Emanoil-Tabacu scrie:
ANUNT UMANITAR
POETUL ARE NEVOIE DE AJUTOR
Un confrate ziarist albanez ne semnaleazà: “Umanitatea este strălucirea spiritului uman. Stindardul afirmării literaturii române în limba albaneză, are nevoie de ajutor. Reamintind figura renescentistului Nicolae Nacio, cu care l-am identificat pe acest poet, constat că dedicarea lor națională, precum și suferințele și sacrificiile lor sunt identice. Baki Ymeri sufără de sărăcie în capitala României, acolo unde strălucește românismul și albanismul. Singur, trăieşte în condiții grele: fără salariu, fără pensie, fără nici-un venit. În plus, animat de voința extraordinară de a afirma valorile naționale ale românilor și albanezilor, nu are puterea de a spune public că se confruntă cu o viață nenormală! De ce?
Nu reușeşte să plătească diferitele cheltuieli zilnice (chiria garsonierei, lumina electrică, datoriile la vecini, prieteni). Discret din fire, iată, nu are tăria de a spune celor din preajmă acest adevăr. Nu spune că nu are televizor ori telefon performant, dar nici bani pentru a repara acoperișul prin care-i plouă în odaie. Oricum, pe acest om nu ar trebui să-l lăsăm să sufere pentru că este datoria noastră în față umanității! De ce merită sprijinul nostru?
Deoarece acest suflet de obârșie româno-albaneză, a afirmat cultura noastră în limba sa maternă, a sensibilizat relațiile româno-aromâno-albaneze, a tradus peste 100 de poeți români în limba albaneză, a sacrificat viața pentru un ideal sacru” – spune confratele ziarist în mesajul sàu. Text scris în albaneză adaptat pe româneşte de #MarilenaLicăMaşala
*****
N. B. Poetul trăieşte în Bucureşti. Este şi un talentat traducător. Poate fi căutat direct, pe pagina lui Facebook, ori prin Uniunea Scriitorilor din România ori prin intermediul redactorilor-şefi ai revistelor la care a colaborat, din care amintesc două reviste în care condeiele ni s-au intersectat: “Oglinda literară” din Focşani, fondată de scriitorul Gheorghe Neagu, ori revista “Poezia”, fondată la Iaşi de scriitorul Cassian Maria Spiridon, redactor-şef fiind scriitorul Marius Chelaru.
Topic: Diverse | Comments Off on ANUNT UMANITAR
« AnteriorulUrmătorul »
