Nevoia de Patriotism Economic
de admin | 11 Februarie 2025
I.L.L.
În contextul globalizării și al interdependenței economice, conceptul de patriotism economic a căpătat o semnificație tot mai importantă. Patriotismul economic nu se rezumă doar la mândria națională, ci implică și responsabilitatea cetățenilor, a companiilor și a statului de a susține și dezvolta economia națională. În acest eseu, vom analiza necesitatea promovării patriotismului economic, impactul său asupra societății și provocările pe care le întâmpină.
Ce înseamnă patriotismul economic?
Patriotismul economic presupune alegerea și susținerea produselor și serviciilor locale, investirea în industriile naționale și adoptarea unor politici publice care să protejeze și să stimuleze economia internă. Această atitudine nu este un act de izolare, ci un efort de a consolida baza economică a țării, de a crea locuri de muncă și de a spori competitivitatea pe piața internațională. Într-o lume în care fluxurile de capital și comerțul transnațional domină, accentul pus pe valorile și resursele proprii devine un instrument strategic pentru asigurarea stabilității și prosperității pe termen lung.
Contextul actual și provocările economice
Globalizarea a adus beneficii semnificative, precum accesul la noi piețe, inovații tehnologice și diversificarea produselor disponibile. Totuși, această deschidere intensă a generat și o serie de provocări. Dependența excesivă de piețele externe, concurența acerbă și externalizarea producției pot slăbi industriile naționale și pot conduce la vulnerabilități economice majore. În fața acestor riscuri, patriotismul economic apare ca un răspuns strategic, menit să reducă dependențele și să promoveze un model de dezvoltare bazat pe resursele și potențialul intern.
Impactul asupra societății
Adoptarea unui comportament economic patriotic are efecte benefice multiple asupra societății. În primul rând, atunci când cetățenii aleg produse locale, ei contribuie la dezvoltarea micilor și mijlilor întreprinderi, care reprezintă baza economiei naționale. Această alegere stimulează inovația, creează locuri de muncă și menține tradițiile și valorile culturale, fiind, de asemenea, un factor de reducere a amprentei ecologice datorită reducerii transportului internațional de bunuri.
Pe lângă beneficiile economice, patriotismul economic întărește coeziunea socială și sentimentul de apartenență la comunitatea națională. Un consumator informat și conștient își asumă rolul de cetățean activ, contribuind la o economie mai rezilientă și la promovarea unui model de dezvoltare sustenabil, care îmbină interesele economice cu cele sociale și de mediu.
Exemple concrete și politici de susținere
În perioadele de criză economică, numeroase state au apelat la măsuri de protejare a industriilor strategice. De exemplu, sectorul energetic, agricol și tehnologic a beneficiat de politici fiscale și reglementări speciale, menite să încurajeze producția internă și să reducă dependența de importuri. Aceste măsuri au demonstrat că, într-un context de incertitudine globală, susținerea economiei naționale poate fi un factor esențial pentru menținerea stabilității și pentru relansarea dezvoltării economice.
Totodată, inițiativele de promovare a produselor locale, cum ar fi campaniile naționale de marketing și evenimentele dedicate antreprenoriatului local, au reușit să creeze o punte între stat, mediul de afaceri și societate. Astfel de inițiative nu doar că stimulează economia, dar contribuie și la construirea unei imagini pozitive a țării pe plan internațional.
Provocări și echilibrul între protecționism și deschidere
Implementarea patriotismului economic nu este lipsită de provocări. Într-o lume interconectată, măsurile protecționiste excesive pot conduce la izolare economică, la scăderea competitivității și la conflicte comerciale. Astfel, este esențial ca politicile de susținere a economiei naționale să fie bine calibrate, pentru a nu afecta negativ relațiile internaționale și pentru a menține un mediu de afaceri deschis și inovator.
Un echilibru între protejarea intereselor naționale și deschiderea către schimburile globale reprezintă cheia unei strategii de succes. Statul, în colaborare cu mediul de afaceri și cu societatea civilă, trebuie să identifice domeniile strategice care necesită o protecție sporită și să elaboreze politici care să stimuleze competitivitatea fără a închide porțile către inovație și colaborare internațională.
Rolul educației și al statului în promovarea patriotismului economic
Educația civică și economică joacă un rol vital în cultivarea unui sentiment de responsabilitate națională. Prin informarea cetățenilor despre impactul alegerilor lor de consum și despre importanța susținerii economiei interne, se poate crea o cultură a patriotismului economic care să se reflecte în deciziile zilnice. În același timp, statul are responsabilitatea de a implementa politici care să sprijine dezvoltarea industriilor naționale, de la facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderile locale, până la oferirea de stimulente fiscale și programe de inovație.
Concluzie
Nevoia de patriotism economic este o reacție inteligentă la provocările unei economii globalizate, unde dependența de forțele externe poate pune în pericol stabilitatea și prosperitatea internă. Prin susținerea produselor locale și a industriilor naționale, cetățenii contribuie la întărirea economiei, la crearea de locuri de muncă și la promovarea valorilor culturale. Totodată, un echilibru între protecționism și deschidere este esențial pentru a evita efectele negative ale izolării economice și pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă. Astfel, patriotismul economic devine nu doar o alegere de consum, ci un angajament civic ce contribuie la construirea unui viitor mai sigur și prosper pentru întreaga societate.
Topic: Diverse | Comments Off on Nevoia de Patriotism Economic
… poetul Vasile MUSTE
de admin | 30 Ianuarie 2025
Aniversare poetul Vasile MUSTE. La mulți ani binecuvântați!
INIMA LUCHIANĂ
când vei uita va trebui să mor
nu va mai fi loc nici lume nicăieri
vei fi cu mine dincolo de zbor
și doar iubire vei veni să-mi ceri
și îți voi da cu-asupra de măsură
spre-a nu-mi visa definitiv plecarea
cuvântul meu te-a sărutat pe gură
în gura mea să te închidă marea
vei reveni la mine într-o seară
să te culc în visul ce mă lasă
numai cu tine și va mai fi țară
să te iubesc la Coruieni acasă.
ALTĂ ÎNDEPĂRTARE
de dragul tău voi închide cândva porțile
vor fi lângă mine doar stele speriate de întunecare
și ochii tăi mai senini decât viețile sfinților
îmi vei săruta fruntea ce a visat și iubit
genunchii pentru ultima oară
și zilele noastre ca florile de vară
mulți vor vorbi despre un mort fericit
dar nu voi fi eu
CÂND LUMILE
când aripile noastre vor fi brațe
neîncetat vom fi împreună
pe pământ amândoi
să ne scriem viața cu lună
inima mea se va întoarce
să trăiască mai departe cu tine
când brațele noastre vor fi aripi
și cerul meu te va ține
până în lumea de mâine
până în lumile toate
pe muntele tău și în mare
iubindu-te-n imagini și date
FEMEIA DE LÂNGĂ INIMA MEA
tu ești femeia care mă va întoarce acasă
Luana
inima ta va plânge atunci plâns nelumesc și străin
ultima oară ochii iubiți
cei mai dragi din toată lumea asta mi-au fost ochii tăi
vor plânge pentru mine
pe mări pe câmpii risipite senină va fi dimineața aceea
îmi voi așeza fruntea pe rochia ta și inima
îmi va închide ochii
în toate nopțile când n-am să mai fiu
va arde cu iarba pe culmi
ÎN MUNȚI CU TINE
tânăr aș fi fugit cu tine în munți
te-aș fi iubit cum nimeni nu a mai făcut-o
primăvara grâul neîncetat rodind
și numai din iubire m-ai fi cunoscut
de lângă tine nu m-aș fi desprins
n-aș fi plecat de lângă sânii tăi
și ți-aș fi scris sonetele pe pernă
din munți mereu m-aș fi întors în văi
în valea ta s-ar fi întors oceanul
pe unde mări veneau să le numesc
să fie fiii mei cu gust de sare
și doar sub munte să-i însuflețesc.
Topic: Diverse | Comments Off on … poetul Vasile MUSTE
Ziua Națională a Culturii – o sărbătoare a spiritului românesc
de Radu Botiş | 15 Ianuarie 2025
pr. Radu Botiș
n. 16 ianuarie 1967
La mulți ani și spre noi împliniri!,
vă urează
Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA
https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/
Ziua Națională a Culturii, celebrată anual pe 15 ianuarie, reprezintă mai mult decât o simplă dată în calendar; este o ocazie de a reflecta asupra bogăției culturale a României și de a onora moștenirea creativă lăsată de marii săi artiști, scriitori și gânditori. Această zi coincide cu aniversarea nașterii poetului național, Mihai Eminescu, o figură emblematică a literaturii române, al cărui geniu poetic continuă să inspire generații întregi.
Aceasta are o semnificație profundă, deoarece ne amintește de importanța păstrării și promovării identității naționale. Cultura este sufletul unei națiuni, iar prin intermediul literaturii, muzicii, artei și tradițiilor populare, românii își pot afirma unicitatea în contextul globalizării. Această zi este un prilej pentru a celebra atât valorile tradiționale, cât și inovația în artă și cultură.
Mihai Eminescu, considerat „Luceafărul poeziei românești”, este un simbol al geniului românesc. Poezia sa profundă, încărcată de romantism și filozofie, a devenit un reper cultural care reflectă dorințele, luptele și aspirațiile poporului român. Prin opere precum Luceafărul, Scrisorile sau Glossa, Eminescu a transformat limba română într-un vehicul al frumuseții și al reflecției universale.
De Ziua Națională a Culturii, suntem invitați nu doar să privim spre trecut, ci și să ne gândim la prezentul și viitorul creației artistice în România. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, cultura trebuie să se adapteze noilor forme de expresie. Artiștii contemporani, fie că sunt scriitori, cineaști, muzicieni sau pictori, joacă un rol esențial în păstrarea relevanței artei românești pe scena internațională.
În același timp, această zi ne îndeamnă să sprijinim inițiativele culturale, să citim literatura română, să vizităm muzeele și să ne implicăm în păstrarea tradițiilor populare. Doar astfel putem asigura continuitatea moștenirii noastre culturale.
Ziua Națională a Culturii nu este doar o sărbătoare, ci și un moment de introspecție și recunoștință. Este un prilej de a celebra ceea ce ne unește ca națiune: dragostea pentru frumos, creativitatea și respectul pentru tradiție. Prin onorarea memoriei lui Mihai Eminescu și prin sprijinirea culturii contemporane, fiecare dintre noi contribuie la păstrarea spiritului românesc viu, vibrant și perpetuu.
Topic: Diverse | Comments Off on Ziua Națională a Culturii – o sărbătoare a spiritului românesc
Cadou de Crăciun
de Gelu DRAGOŞ | 22 Decembrie 2024
Cadou de Crăciun – Revista „Mărturii maramureșene”, nr. 20-21, an VI, 2024
Semnalăm cu bucurie apariţia nr. 20-21, an VI, 2024, a prestigioasei reviste trimestriale de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene”, redactor-șef: Radu Botiș; redactor-șef adjunct: Andreia (Ghib) Botiș. Revista apare sub egida UZPR și Ars Vivat în condiții grafice deosebite, și este, după spusele fondatorului ei, preotul și scriitorul Radu Botiș „Un cadou de suflet cititorilor fideli, o invitație la lectură în zilele de sărbătoare prilejuite de Nașterea Mântuitorului nostru și venirea Anului Nou”.
Din CUPRINSUL revistei amintim câțiva autori:
Gelu Dragoș: Cui ne încredințăm sufletul? (EDITORIAL)
Radu Botiș: Omul creștin, etalon pentru societate în ansamblul ei
Cezarina Adamescu: Chip și spirit. Ochiul neadormit al milei fratele meu, Omul
Cleopatra Lorințiu: Ah, povestea…
Adrian Herescu: Adeverință de chiabur
Sara Mina: Despre vise
Ana Văcărașu: Între alb și negru, un evantai cromatic
Eugenia Mucea: Vlad, visul și ferma
Al. Florin Țene: „Cronici din Nord” de Gelu Dragoș, seismograf al evoluției literaturii contemporane
Olimpia Mureșan: Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm, Sebeș, Alba – dec. 1961)
Traian Ursu: Monumente de arhitectură populară din zona Codru – județul Maramureș (I)
Andreia (Ghib) Botiș: Pomul neamului strămoșesc și Pomul vieții
Petru Ababii: Meditation
Teodor Meșină: Alex și Geo
Lucreția Berzintu: Interviu cu maestrul Ladislau Roth
Lilioara Macovei: Mâinile
Gelu Dragoș: Trei reviste culturale de mare valoare
Secțiunea POESIS:
Poezii semnate de: Radu Botiș, Nicolae Nistor, Virgil Diaconu, Adrian Donca, Georgiana Maria Botiș, Ioan Grigoraș, Gheorghe Ionel Boboacă, Marin Moscu.
Autori și articole de mare valoare mai amintim:
Violeta Sabina Lazar: Între strălucire și umbra adevărului
Carmena Felicia Băințan: Plâng cei care încă nu s-au născut
Ana Văcărașu: Între talpă și pământ, nemărginirea
Petru Ababii: Poezia Iosefinei Schirger ajustată fizico-metafizic
Florian Sălăjeanu: Oamenii de lângă noi – Sculptorul și pictorul Ioan Leș din Tulghieș
Adrian George Itoafă: Doamnele din garderoba mea
Aura Ungureanu: Viața ca un eveniment sau poate un… eseu
Zenovia Zamfir: Românii din diaspora găsesc în Biserică un colț de cer și pământ românesc
Gelu Dragoș: Poetul Flaviu Claudiu Mihali suspendat între cer și pământ
Viorel Câmpean: „Șișești – Maramureș. În vâltoarea istoriei”
Luminița Ardelean: Un mediu curat pentru o viață sănătoasă!!!
Angela Sabău: Bisericile dispărute din Maramureș
Dumitru Buțoi: „Oprește-mă la tine Maramureș! Oprește-mă în anotimp!”
Camelia Tocaci: Muzeul Țării Chioarului prinde contur
Și fiindcă se apropie Sfânta sărbătoare a Crăciunului și satele românești vor fi în Lumină și Bucurie iar pe ulițele lor vor răsuna glasuri de copii preamărind în colinzi Nașterea Pruncului Iisus, am să apelez la spusele pr. Radu Botiș în materialul numit „Omul creștin, etalon pentru societate în ansamblul ei”: „Un creștin autentic este chemat să trăiască în conformitate cu învățăturile lui Hristos. Acesta trebuie să fie un exemplu de integritate, respect și altruism. Într-o lume adesea marcată de individualism și materialism, omul creștin oferă un model de viață centrat pe valori spirituale și pe grija față de aproapele său. Prin exemplul personal, creștinul inspiră și influențează pozitiv comportamentul celorlalți membri ai comunității”. Așadar un îndemn la bunătate, empatie, rugăciune! Iar eu vă îndemn să intrați în posesia acestui număr de excepție!
Topic: Diverse | Comments Off on Cadou de Crăciun
« AnteriorulUrmătorul »
