Concurs Naţional “Dor de Dor”
de Marin Toma | 23 Mai 2008
“ASOCIAŢIA PENTRU PROMOVAREA ŞI DEZVOLTAREA SPIRITULUI RURAL”,
REVISTA „DOR DE DOR”
ORGANIZEAZĂ CONCURSUL NAŢIONAL PENTRU TOATE GENURILE DE POEZIE, PROZĂ, EPIGRAMĂ, ESEU, REPORTAJ LITERAR, PICTURĂ, GRAFICĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, “DOR DE DOR”,
Ediţia I-a, Dor-Mărunt, judeţul Călăraşi, august 2oo8.
REGULAMENTUL CONCURSULUI:
La concurs pot participa creatori care au volume publicate ori nu, sunt membrii ori nu a vreunei uniuni profesioniste de creatori din întreaga ţară şi din afara ei dacă locuiesc în sate romîneşti, comunităţi de români, indiferent de vârstă. Tematica concursului:”Universul satului românesc” Juriul format din critici literari şi de artă, poeţi, scriitori, artişti de imagine, umorişti, eseişti, va acorda câte trei premii pentru fiecare secţiune şi categorie tematică: Toate lucrările vor fi premiate cu Diplome iar Premiul I, acordat la toate genurile, pe lângă Diplomă va fi recompensat şi în bani . Cele care au obţinut premiul I şi II vor fi publicate în revista „Dor de Dor”
Picturile, graficile şi fotografiile premiate vor face obiectul unei expoziţii organizate la Căminul cultural în cursul lunii noiembrie 2008. La vernisajul acestei expoziţii – din ziua de 7 noiembrie 2008 – vor fi citite poeziile, creaţiile umoristice, prozele şi epigramele premiate. Concurenţii vor trimite pentru secţiunea poezie, 5 poeme, pentru secţiunea epigramă : 5 epigrame, pentru secţiunea proză la alegere: 2 lucrări umoristice, 2 eseuri, 2 reportaje sau 2 proze scurte. Artiştii fotografi vor trimite 5 lucrări având dimensiunea de 20 x 30 cm, pictorii vor trimite un singur tablou reprezentativ iar graficienii un numar de 5 lucrări grafică în format A4.
Lucrările pentru concurs se vor expedia până la data de 30 august 2008.
Noutate:
1. Pentru prima dată materialele pentru concurs se vor trimite pe adresa de e-mail a revistei „Dor de Dor” (dordedor@gmail.com sau marintoma@gmail.com)
2. Primele 10 lucrări reţinute de juriu din fiecare gen, vor constitui material pentru al treilea volum al Antologiei „Dor de Dor”
3. Nu se admit în concurs lucrările care nu sunt însoţite de adresa actuală de domiciliu, Cv-ul propriu şi fotografia autorului.
Pentru invitaţi se va suporta 50 la suta din costul biletului de tren accelerat ori din costul benzinei pe baza tichetelor ori a biletelor de tren şi autobuz
Festivitatea de premiere va avea loc în ziua de 7 noiembrie la ora 13. Orice modificare de program se va comunica din timp celor interesaţi de a participa la festivităţile de premiere cât şi invitaţilor.
Din partea organizatorilor:
Preşedinte şi redactor – şef
Marin Toma
Contact: telefon : 0242/644032
Topic: Diverse | Comments Off on Concurs Naţional “Dor de Dor”
Transcedere
de Klara Lucia Losonczy | 22 Mai 2008
Mă simt greoi
Mii de dureri m-apasă.
Vreau, vreau să plec acasă!
Vreau nopţi cu stele, ploi,
Vreau să fiu iar cu voi…
Plecaţi mereu departe,
Dar nu mai reveniţi,
Cătaţi minuni deşarte
Şi-apoi îmbătrâniţi…
De ce, de ce nu mai veniţi?
Drumul e lung şi greu,
Mă-ntreb: De ce chiar eu?
Dar alta cale nu-i:
Mă-mpac şi nu tângui!
Dar gustu-i atât de amărui…
Unde sunt toţi, unde-au plecat?
Sunt singur şi de toţi uitat!
Mă simt nesigur şi însingurat
În faţa unui drum atât de zbuciumat.
În minte doar un gând: Am sufletu-mpăcat!
La capăt: doar lumina!
Lumina surdă-a umbrelor.
Cuget păşind şi mă-nfior:
A cui a fost deci vina?
A fost a mea? A fost a lor?
Degeaba mă întreb:
Răspunsul nu mai e.
A fost doar o himeră
A zilelor de ieri.
Mă-ndrept astfel spre cer şi cred.
Cred? În ce cred?
Cred în iubire, cred în foc,
Renasc încet şi mă întorc.
Privesc-napoi şi nu mă văd.
Am transmigrat, nu mai încerc…
Topic: Poezii | Comments Off on Transcedere
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
de Cezar Vasiliu | 21 Mai 2008
Sfânta noastră Biserică Ortodoxă, ca şi cea Romano-Catolică, prăznuieste la 21 Mai pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, cei “întocmai cu Apostolii”.
Viata Sfântului Împărat Constantin, ca şi a maicii sale, Elena, ne apare pilduitoare şi frumoasă, fiind împaratul care a dat libertate creştinismului, prin cunoscutul Edict dela Milan din anul 313.
Născut din părinti evlavioşi, împăratul Constantiu Chlor şi Elena, Sfântul Constantin cel Mare a fost un om providenţial pentru Biserica creştină, mai ales după anul 312, când – în timpul luptei cu Maxenţiu – s-a produs convertirea sa. Istoricii bisericeşti Eusebiu de Cezareea şi Lactanţiu afirma că în ajunul bătăliei de la Pons Milvius (Podul Vulturului) din 28 Octombrie 312, contra lui Maxenţiu, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia “in hoc signo vinces” (prin acest semn vei învinge). Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul cerându-i să pună pe steagurile armatei sale Sfânta Cruce, ca semn protector în lupte. Steagul cu monograma creştină s-a numit labarum.
Victoria miraculoasă a armatei sale de numai 20.000 de soldaţi, contra celei lui Maxenţiu, de 150.00 de soldaţi, Constantin a considerat-o ca ajutor de la Dumnezeu. Dovada acestei convingeri a lui Constantin în ajutorul divin este inscripţia de pe Arcul lui Constantin din Roma, păstrat până astăzi, prin care mărturiseşte că a câştigat lupta “instinctu divinitatis” (prin inspiraţie divină). Apoi i-a mărturisit lui Eusebiu, sub jurământ, că semnele care i s-au arătat l-au făcut să treacă de partea creştinilor.
În Ianuarie 313, împaratul Constantin cel Mare dă Edictul de la Milan, numit atunci Mediolanum, prin care creştinismul devine “religio licita”, adică religie permisă, la fel cu celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasă şi morală a creştinismului, l-a recomandat tuturor. Nu l-a declarat religie de stat – cum greşit se afirmă uneori, acest lucru făcându-l mai târziu împaratul Teodosie cel Mare, în anul 380.
Politica religioasă a împaratului Constantin cel Mare a fost marcata de câteva evenimente deosebite: Edictul de la Milan din 313, înfrângerea lui Liciniu în 323, convocarea Sinodului I Ecumenic din 325, alegerea unei noi capitale în 330 etc. Prin Edictul de la Milan din anul 313, Constantin devine protector al creştinismului. Ia măsuri în favoarea Bisericii creştine, scuteste pe preoţii de obligaţia funcţiilor municipale şi le acordă subvenţii. Înlătură din legile penale pedepsele contrare spiritului creştin (răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea sau arderea cu fierul roşu). Îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşureaza eliberarea sclavilor acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve. Modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul, pedepseşte adulterul.
Împaratul Constantin cel Mare a generalizat în 321 Duminica drept zi de repaus în imperiu, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, când soldaţii asistau la slujbe. Înca din anul 317 a început să bată monedă cu monogramul crestin. Împaratul şi familia sa au ajutat moral şi material în repararea bisericilor sau în construirea altora mai mari şi mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc.
Din dorinţa de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie, care socotea pe Fiul o creatură subordonată Tatălui. Sub influenţa Sf. Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este “Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut” (Simbolul Credinţei sau Crezul). Acelaşi Sinod a stabilit data Sfintelor Paşti – în prima duminică după lună plină a echinocţiului de primăvară – şi a dat 20 de canoane bisericeşti. Aici, la Niceea, împăratul Constantin cel Mare a învăţat despre modestia şi credinţa minunată a Sfântului Spiridon, despre puterea rugăciunii şi adâncimea evlaviei Sfântului Alexandru şi despre bărbăţia evanghelică a Sfântului Nicolae, ierarhul neînfricat din Mira Lichia.
Împăratul Constantin cel Mare a trimis solie sfântă, în frunte cu Sfânta Elena, mama sa, la Ierusalim, care să caute crucea pe care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos. Cu osteneală şi rugaciune fierbinte, Sfânta Elena a reuşit să afle Sfânta Cruce, înălţată de Episcopul cetăţii, Macarie I, la 14 Septembrie 326, în faţa mulţimii credincioşilor.
Împăratul Constantin cel Mare a hotărât să zidească o nouă capitală, Constantinopolul sau oraşul lui Constantin, inaugurată la 11 Mai 330. Din fostul Bizanţ, Constantin face o capitală de imperiu creştin, cu biserici minunate – ca aceea a Sfinţilor Apostoli – oraş strategic, de un pitoresc deosebit. L-a numit “Roma cea nouă”, umbrind Roma antică. Mai mult, episcopul noii capitale va fi ridicat la rang de cinste egal cu cel al Romei vechi, prin canonul 3 al Sinodului II Ecumenic din 381 şi prin canonul 28 al Sinodului IV ecumenic din 451.
Politica religioasă a lui Constantin cel Mare a avut şi unele urmări defavorabile Bisericii: amestecul împăraţilor în chestiuni religioase, susţinerea de către aceştia a unor erezii (arianismul, monofizismul etc.), pătrunderea în creştinism a unor oameni care practicau superstiţii etc.
Dar meritele lui Constantin cel Mare sunt deosebite: prin libertatea acordată creştinismului a făcut din minoritatea prigonită instituţia cea mai de seamă în imperiu şi a asigurat unitatea Bisericii creştine. De exemplu, la terminarea Sinodului I ecumenic, când ereticul Arie a fost excomunicat, când s-a proclamat divinitatea Mântuitorului, iar Osiu de Cordoba rosti pentru prima oara Crezul formulat de cei 318 părinţi sinodali, marele Constantin spuse “Da, acesta este adevărul. Nu sunt teolog, dar simt că aici este adevarul. Sunt convins că nu voi l-aţi făcut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi.” Era un mare moment din istoria Bisericii şi a mântuirii. Duhul Sfânt lucra în Biserica, iar Biserica lui Hristos îşi afirma unitatea. I s-a reproşat lui Constantin cel Mare faptul că nu s-a botezat decât pe patul morţii şi că a păstrat titlul de “pontifex maximus”. Adevărat, dar în primele veacuri ale creştinismului mulţi catehumeni amânau botezul cu anii, iar dacă ar fi renunţat la titlul mai sus numit îşi ridica un rival puternic şi pagân, care ar fi încercat să restabilească vechea religie a zeilor păgâni.
Primul împărat creştin al imperiului roman, apoi bizantin, Constantin cel Mare, a avut o domnie lungă, de peste 30 de ani (306-337), în care s-a dovedit un om de mare voinţă, un înţelept, un strateg, făcând Bisericii cel mai mare serviciu – dându-i libertatea după lunga perioada de persecuţii care au tulburat-o, de la Nero până la Diocleţiu. Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 Mai 337, şi a fost îmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.
Pentru meritele şi serviciile aduse creştinismului, Biserica l-a cinstit în mod deosebit, trecându-l în rândul sfinţilor, împreună cu mama sa, Elena, şi numindu-l “cel întocmai cu Apostolii”, dăruindu-i cununa de Apostol ca oarecând lui Pavel pe drumul Damascului, înzestrându-l cu înţelepciunea lui Solomon şi cu blândeţea lui David.
În această sfântă zi să cântam împreună cu Biserica Ortodoxa “Chipul Crucii Tale pe cer vazându-l şi ca Pavel chemarea nu de la oameni primind, cel între apostoli, apostolul Tău, Doamne, împărătească cetate în mâinile Tale o au pus. Pe care păzeşte-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, unule Iubitorule de oameni (troparul zilei).
Topic: Studii | Comments Off on Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Ziua Latinităţii sărbătorită de românii canadieni
de admin | 20 Mai 2008
Montreal, Canada/ Romanian Global News
În fiecare an la 15 mai Uniunea Latină internaţională comemorează Ziua Latinităţii. Dacă principalele manifestări cultural artistice dedicate acestei sărbători au loc în ţările membre ale Uniunii Latine Internaţionale (printre care şi România), valorile şi moştenirile latine sunt comemorate, în mod regulat şi în alte ţări. Astfel Forumul pentru Istorie, Cultură şi Latinitate – Canada, promovează de peste 10 ani spiritul latin în contextul socio-cultural nord-american, transmite Romanian Global News.
Iniţial pornit din interiorul unor grupari româno-canadiene, la ora actuală Forumul colaborează în mod curent cu persoane şi grupuri ce provin şi din alte comunităţi de limbi neo-romane din Canada (quebecois şi alţi canadieni-francofoni, francezi, italieni, spanioli, portughezi, latino-americani, etc.).
Ce este Ziua Latinităţii? La Congresul XIX al Uniunii Latine, care a avut loc la Paris pe 13 şi 14 decembrie 2000, cele 35 de state membre au decis aniversarea zilei constitutive a Uniunii Latine, creată la Madrid pe 15 mai 1954 ca această zi . În fiecare an la 15 mai, membrii Uniunii Latine organizează diferite activităţi. Guvernele şi organismele internaţionale dar şi organizaţiile neguvenamentale care împărtăşesc valorile latinităţii se asociază deasemeni la această festivitate. Încadrându-se în această din urmă categorie Forumul pentru Istorie, Cultură şi Latinitate – Canada, face astfel muncă de pionierat în Canada, ţara care fiind pe locul doi după Franta ca importanţă în interiorul Francofoniei (cel putin din punct de vedere al finanţării, dat fiind ca Guvernul Canadian alocă aproximativ 40 de milioane de dolari anual) nu face încă parte oficial din Uniunea Latina Internaţională. Ceea ce nu o impiedică să fie o ţară oficial bilingvă: franceza şi engleza iar dacă socotim în plus contribuţia cultural-lingvistică a celorlalte comunităţi din Canada, de rădăcină latină menţionate mai sus, să fie un candidat <de facto> la Uniunea Latină.
De aceea cu ocazia Zilei Latinităţii 2008, şi în contextul Anului Tropaeum Traiani – 2008-2009 – 1900 de ani – 108-109 d.Ch. Forumul a ales să promoveze ideea aderării Canadei la Uniunea Latină Internaţională şi face sugestiile necesare pe lângă administraţiile şi personalităţile politice canadiene federale şi provinciale, considerând aceasta ca un element pozitiv pentru multiculturalismul Canadian. Argumentele ce vor fi avansate vor fi, bineînţeles, prioritar de ordin cultural şi cooperativ. Astfel prin oferirea simbolisticii de premiere de inspiraţie istorica latină (printre care şi de acum cunoscuta Floare Tricoloră Româno-Canadiana ca un simbol venit din mozaicul cultural latin trans-atlantic), a decis să susţina primul Concurs Internaţional de Poezie Românească – Concursul StarPress 2008, organizat de catre firma STARPRESS – Vâlcea Turism din România în colaborare cu mai multe publicaţii internaţionale şi valoroşi oameni de litere de origine română de pe alte continente. Premiile oferite prin generozitatea doamnei Ligya Diaconescu, directoarea firmei Starpress-Vâlcea Turism vor fi decernate la începutul lunii Iunie 2008.
Reciproc dar în acelaşi context al latinităţii comune, Forumul a ales să facă promovarea în Canada, provincia Quebec, la Montreal, a monumentului din Dobrogea, România. Un fericit concurs de împrejurări în acest sens, a condus şi la încheierea unui acord promoţional între domnii Daniel Constantin Manolescu, coordonator principal al Forumului – Canada şi prof. dr. Sorin Vasilescu de la Institutul de arhitectura <Ion Mincu> din Bucureşti, autor al unei monografii cu care va reprezenta România la Congresul de Arhitectura de la Roma – Italia în această toamnă, AGORA ROMAGNA LATINA urmând să facă intens cunoscută această monografie, aici în Canada. De menţionat că acordul a fost încheiat în cadrul unei recepţii oferite prin grija domnului Consul General al României la Montreal, Ioan-Bogdan Bucur cu ocazia Zilelor Francofoniei 2008 din această primavară şi a prezentării la Montreal a Expoziţiei Foto de Arhitectură – Art Nouveau en Roumanie.
În incheiere Forumul invită românii de pretutindeni să sărbătorească Ziua Latinităţii, zi care apreciază şi celebrează cultura româna pe plan egal cu cea francofonă şi celelate culturi neo-romane ieşite din trunchiul comun al latinităţii. Şi ca un mic simbol să scrie lunile acestui an 2008 cu cifre romane, de câte ori este posibil.
AVE !
Topic: Diverse | Comments Off on Ziua Latinităţii sărbătorită de românii canadieni
« AnteriorulUrmătorul »
