HAIDEŢI TINERI – partea a doua
de Victoria Duţu | 10 Iunie 2008
Haideţi tineri, feciori şi fecioare,
Voi haiduci minunaţi ai neamului meu,
Intoxicaţi în felul acesta, nu simţiţi,
Nu simţiţi, cum acel ceva sensibil din voi,
Plânge de frică să nu fie distrus?
Prinţi şi prinţese ai neamului meu,
Nu vă apasă povara prostiei din jur?
Haideţi tineri adevăraţi
Sã devenim tineri prin lumina Liturghiei,
Sã devenim tineri desăvârşiţi,
Cântând lui Dumnezeu şi oamenilor despre iubire.
Noi, cei ce ne temem de bătrâneţe,
Noi, cei ce ne temem de moarte,
Sã aruncãm toată scâraba ce vine din tină,
Sfinţindu-ne trupul nostru,
Îndumnezeindu-ne speranţa noastră,
Înălţându-ne sufletul nostru,
Pentru a deveni îngeri aici pe pământ.
Hei, tineri monahi şi mireni totodată,
Să fim tineri prin rugăciunea noastră,
Găsindu-l pe Dumnezeu, pe pământ fiind,
Nu mai suntem bătrâni, nu mai suntem morţi,
Suntem pururi tineri, chiar şi bătrâni fiind.
Să aruncăm, să aruncăm toate păcatele noastre,
Nu vedeţi câtă suferinţă aduc?
Să ne spălăm trupul şi sufletul nostru,
Prin botezul lacrimilor noastre,
Să venim la Iisus, Mântuitorul lumii,
Căci prin El moartea este învinsă,
Suntem în viaţă şi prin viaţă în El.
Haideţi, haideţi tineri şi vârstnici,
Monahi şi mireni totodată,
Să răsturnăm sufletul nostru cel întinat,
Întinat de păcate,
Să devenim pururi tineri în lumina lui Iisus,
Iisus Hristos, Mântuitorul nostru,
Înălţat la ceruri şi prezent cu noi,
În serile de taină a rugăciunii noastre.
Haideţi, haideţi tineri,
Nu vedeţi ce greu este să fii singur?
Singur numai cu prostia şi cu păcatele tale
Şi a celor din jur?
Singur şi numai cu dorinţa de a fi alături
De cel care luptă la fel ca şi tine?
Haideţi, feciori şi fecioare,
Haiduci minunaţi ai neamului meu,
Plăieşi tineri ai sfântului Ştefan,
Lucraţi tainic prin rugăciunea voastră,
Daţi perdeaua neguroasă din faţa ochilor voştri,
Mistuiţi-vă în codri de gânduri
Şi luaţi aerul dreptăţii în piept.
Hei, mă auziti, mă auziti, prinţi si prinţese,
Ajutaţi-mă, ajutaţi-mă,
Nu mai pot singură, am obosit!
Hei, hei, mă auziţi,
Nu suntem calici, nu suntem neam de ocară,
Putem răsturna răul din noi şi din lume,
Putem învinge moartea sufletului nostru.!!
Haideţi, haideţi tineri,
Să repetăm cuvintele Mântuitorului,
”Fiţi desăvârşiţi precum Tatăl vostru
Cel din ceruri desăvârşit este!”
Haideţi, să devenim noi înşine
În propria noastră libertate,
Prin lumina lui Dumnezeu!
Să facem din neamul acesta ajuns de ocară
Să dăinuie printr-o cetate de sfinţi.
Să facem din el aşa cum l-a visat Eminescu,
Şi Bălcescu şi Iancu, şi Tudor Vladimirescu,
Aşa cum îl visa fiece domnitor,
Legat de pământ şi de ţară,
De înţelepciune şi de Dumnezeu.
Haideţi tineri, monahi şi mireni,
Sã ne-ajutăm prin cuvântul nostru lăuntric,
Nu simţiţi, nu simţiţi cum cineva bate la uşă
Iar noi nu deschidem?
Haideţi să privim, să privim la minunăţia naturii
Şi vom auzi, vom auzi, cum cântă Dumnezeu!!!
Hei, frumuseţe tânără şi trainică,
Tineri ce suntem tineri şi vom rămâne tineri,
Să aducem jertfa sufletului nostru
Pe altarul creaţiei,
Ce este viaţa noastră îndumnezeită.
Ştiţi, pământul are nevoie de sfinţi
Cum are nevoie o floare de soare,
Luaţi-vă rolul în serios
Că Dumnezeu ne aşteaptă în taină
Să pângem şi să vorbim fericiţi
Alături de El.
Notǎ: aceastǎ poezie a fost scrisǎ în ’92 şi cititǎ la un miting la Iaşi, în ’93, organizat de ASCOR, în faţa Palatului Culturii şi a apǎrut imediat pe posturile de radio şi televiziune .
Topic: Poezii | 3 Comentarii »
HAIDEŢI TINERI – partea întâi
de Victoria Duţu | 10 Iunie 2008
Hei, neam ajuns de ocară
Nu auzi cum plânge Dumnezeu
La fiecare poartă închisă?
Voi, cei însinguraţi de păcatele voastre,
Voi, cei însinguraţi din cauza urii din voi
Lepãdaţi tina păcatului vostru
Şi întindeţi braţele spre Iisus Hristos
Iisus Hristos, Mântuitorul lumii!!
Tineri, voi ce sunteţi bătrâni
Pentru că sunteţi bătrâi sufleteşte,
Aruncaţi bătrâneţea din voi,
Primind lumina lui Iisus,
Primind lumina de candelă
În ochii voştri spurcaţi de săruturi,
De idei ce nu v-au folosit niciodată,
De ţigări şi dansul satanei.
Şi-a fãcut omul jucării,
Ca să-şi uite de păcate,
Să-şi umple timpul lui gol de gândire
Şi l-a uitat pe Dumnezeu-e atât de simplu!!
Şi-a fãcut maşini, blocuri, avioane,
Are ştiinţa cu care creează goluri de aer,
A distrus copacii şi a strivit florile
Şi crede cu atâta mândrie în el,
E persoană importantă în lume,
Devenit din maimuţã om !!!
Îşi aprinde becuri şi le-nchide când vrea,
Astea ţin loc de soare, de lumină,
Dă drumul la muzicã , la casetofon
Şi aude spurcăciunile lumii cântând,
Dă drumul la televizor
Şi vede femeile goale cum se-ntind ca viermii.
E bogat, are de toate “învăţatul” nostru,
Pleacă în străinătate să-şi “etaleze cunoştinţele”
America e la modă, nu mai e Parisul,
El nu-şi vinde ţara, şi-o dă degeaba,
Nu-şi mai place neamul, e de proşti, de calici,
Nu are dolari România, nu are, e calică,
Nu are oameni vrednici să-i asculte vorbind.
Notǎ: aceastǎ poezie a fost scrisǎ în ’92 şi cititǎ la un miting la Iaşi, în ’93, organizat de ASCOR, în faţa Palatului Culturii şi a apǎrut imediat pe posturile de radio şi televiziune .
Topic: Poezii | Comments Off on HAIDEŢI TINERI – partea întâi
Festivalul Naturii 2008, în Parc des Rapides – Montréal
de Ligya Diaconescu | 9 Iunie 2008
Deschis oficial în fiecare an cu ocazia Zilei Terrei, pe 22 aprilie, sezonul de activităţi în rezervaţia naturală ornitologică federală «Parc des Rapides» din Montréal, Québec, Canada, continuă de-a lungul întregii perioade estivale. În program sunt oferite foarte multe activităţi recreo-educative dedicate mediului înconjurător, culturii si istoriei, reunite într-un adevărat Festival al Naturii la care participă montrealezi de diverse origini, printre care şi mulţi români-canadieni. În ultimii doi ani, vizitatorii de origine română ai Parcului au format al treilea grup de afluenţă după francofoni şi anglofoni. Anexăm mai jos calendarul complet al Sezonului 2008.
Colaborarea dintre Forumul pentru Istorie, Cultură şi latinitate «AGORA ROMAGNA LATINA», diverse grupuri canadian-române din Montréal şi Grupul pentru ecologie şi Istorie «HERITAGE LAURENTIEN» s-a dezvoltat din ce în ce mai mult în ultimii 4 ani şi se concretizează prin promovări mass-media, conferinţe de sensibilizare pe teme ecologice sau istorice şi diverse alte activităţi educative oferite gratuit publicului montrealez. De-a lungul anilor, grupul «Héritage Laurentien» a promovat armonios dezvoltarea relaţiilor inter-etnice, oferind cu generozitate mai multor români-canadieni posibilitatea de a-şi pune în valoare cunoştinţele (prin posturi remunerate, stagii studenţeşti sau benevolat) şi de a cumula noi competente . Este interesant de amintit faptul că preşedintele şi fondatorul grupului «Héritage Laurentien», biologul Patrick Asch este de origine… română, fiind a treia generaţie a unui emigrant din Bucovina. Păstrarea legăturilor dintre românii-canadieni sosiţi în Canada în momente istorice diferite şi a unei memorii colective în care amintirile din patria –mamă se transmit peste generaţii, certifică astfel existenţa unor solide colonii etno-culturale de simţire şi trăire română în Canada şi în alte ţări gazdă de pe Glob.
La cererea multor cititori ai presei locale, ce sunt la curent cu punerea în valoare de către AGORA ROMAGNA LATINA a amenajării peisagistice cu aspect de “forum-agoră greco-romană” din centrul parcului montrealez Rapides des Lachines (numit de unii români şi Histria din Montréal ) am realizat fotografii ale teiului botezat MIHAI (în onoarea poetului Mihai Eminescu) plantat în 2006 în mijlocul unei rotonde de piatră cioplită care ne aminteşte de baza monumentului Tropaeum Traiani din Dobrogea. Din specia (Tilia Americana), teiul are tulpina dreapta ca o coloană, poate atinge diametrul de 1m şi înălţimea de peste 35m, evocând astfel la maturitate, Coloana lui Traian de la Roma (37m). Astăzi el arată ca în fotografia alăturată acestui comunicat.
Continuăm în acest an Festivalul Naturii 2008, cu Sărbătoarea Pescuitului şi organizarea unor zile de pescuit pentru copii şi adulţi (13, 14, 15 Iunie) în cadrul cărora vom oferii acces gratuit la bazine cu păstrăvi, dreptul de pescuit fără permis, undiţe, lansete şi mulinete cadou, permise de pescuit pentru copii gratuite până la 18 ani, etc. Urmeazä vizite prin rezervaţia ornitologică şi prelegeri cultural-istorice etc., multe desfăşurate inclusiv în limba româna. Asteptăm, şi în acest sezon o participare masivă a românilor-canadieni aşa cum ne-am obişnuit în ultimii 4 ani. Parcul Pragurilor de Lachine (Parc des Rapides) este deschis gratuit publicului între orele 5:00 si 23:00. Adresa este: Parc des Rapides – Arrondissement LaSalle, Montréal, Québec, Canada, Bd. LaSalle coin avec 6-éme avenue à LaSalle. Autobus: 58, Metro: De L’Église, parcarea gratuită. Menţionăm de asemeni sprijinul primăriei oraşului Montréal, arondisment LaSalle, la finanţarea multora dintre activităţile noastre estivale. Sperăm de asemeni că reprezentanţii mass-media comunitare român-canadiene din Montréal, vor aduce la cunoştinţa publicului activităţile noastre şi calendarul activităţilor Festivalului Naturii – Parc des rapides Montréal, ediţia 2008 prezentat aici. Vă aşteptăm în fiecare week-end şi în zilele tematice.
Şef departamnet comunicare STARPRESS www.valcea-turism.ro
Daniel Constantin Manolescu
Calendarul activităţilor Festivalului Naturii –Parc des rapides Montréal, editia 2008
A) Istorie la malul apei – în fiecare Sâmbătă şi Duminică, orele 14:00, în perioada 03 Mai – 05 Octombrie 2008
Excursii cu ghid. Prezentarea geografiei şi istoriei fluviului St-Laurent şi a Rapidelor (praguri) Lachine.
B) Descoperiţi natura în familie – în fiecare Sâmbătă, orele 11:00, în perioada 17 Mai – 05 Octombrie 2008
Excursii pentru familii cu copii. Colecte de insecte, cunoştinte botanice, iniţiere la observaşii ornitologice.
C) Natura pentru toţi – fiecare Sâmbătă şi Duminică, toată ziua (10:30 – 20:00 ), în perioada 17 Mai – 05 Octombrie 2008
Excursii cu ghid naturalist, observaţii de păsări, peşti, amfibieni, nevertebrate, faună, floră şi istoria locului în general.
D) Zilele Naturii şi Patrimoniului – Sâmbete tematice diferite, între orele 11:00 – 19:00, dacă plouă = report Duminică.
7 iunie 2008: Natura şi Societatea.
14 iunie 2008: Sărbătoarea Pescuitului.
21 iunie 2008: Festivalul Mondial al Terrei.
28 iunie 2008: Marea Sărbătoare a Naturii.
05 iulie 2008: Fluviul Saint-Laurent de-a lungul Istoriei.
12 iulie 2008: Festival de Pictură la malul apei.
19 iulie 2008: Meserii artistice la malul apei.
26 iulie 2008: Iniţiere la camping, pescuit, obsevaţii şi cunoştinţe despre natură.
02 august 2008: Reptilele Terrei.
09 august 2008: Sculptură în naturä (colaborare MAVA).
16 august 2008: Dezvoltare armonioasă şi ecologie.
23 august 2008: Insecte şi alte mici creaturi.
E) Lunea păsărilor – Observaţii de păsări rare în compania unui naturalist. Fiecare Luni, la 18:30, 26 Mai 2008 – 22 Septembrie 2008
F) Patrimoniul acvatic montrealez – Pescuit ştiintific şi biodiversitate. Fiecare Duminică, la 11:00, 01 Iunie 2008 – 30 August 2008
G) Zilele Culturii: Istoria fluviului Saint-Laurent şi a Pragurilor de Lachine. Sâmbătă 27 Sepembrie 2008 de 10:00 la 15:00
H) OrnitoFest: Excursii şi conferinţe, observaţii de păsări rare. Sâmbătă 04 Octombrie 2008 de 10:30 la 17:00.
Pentru informaţii complementare contactaţi biroul Héritage Laurentien: Tel – 514.367-6540
Topic: Diverse | Comments Off on Festivalul Naturii 2008, în Parc des Rapides – Montréal
Băile Govora
de Ligya Diaconescu | 9 Iunie 2008
Situată pe valea pârâului Hinta, la o altitudine de 330-380m, la adăpostul unor dealuri împădurite cu fag şi stejar, dar şi cu plantaţii de brad, staţiunea beneficiază de un climat numit de cruţare-antrenare, puternic ionizat – indicat pentru cei care se acomodează mai lent cu modificarile ce survin în cursul zilei la regimul de temperatură al unor localităţi. Vânturile sunt slabe şi rare, iernile blânde, iar verile călduroase.
În legătură cu denumirea staţiunii împrumutată de la mănăstirea din apropiere există două ipoteze: prima ar avea la bază un cuvânt geto-dac, ce ar însemna groapă, cealaltă acceptă originea slavona unde un cuvânt asemanator (govori) înseamnă a vorbi.
Pe teritoriul aşezării sunt dovedite arheologic urme de locuire din cele mai vechi timpuri. Izvoarele cu ape minerale au fost însă descoperite întâmplător foarte târziu, în jurul anului 1860, când ţăranul Gheorghe Ciurea din Cernele sapă un puţ şi constată cu deziluzie şi uimire că apa arde, prin urmare nu este bună de băut. Apa conţinea ţiţei. Prin 1874 au început lucrări de forare şi aşa au ieşit la suprafaţă apele minerale. Societatea care căuta petrol a părăsit repede izvoarele pe care localnicii încep să le foloseasca pentru tratament. În anul 1886, doctorul Berdnard face o analiză chimică a apelor de la Govora, iar doctorul N. Popescu Zorileanu organizează primul stabiliment de băi, studiind efectele terapeutice ale apelor minerale. Inginerul Bochet, care căptăse şi apele de la Vichy şi Aixle-Bains, face în 1887 o prima captare provizorie a izvoarelor de la Govora. Localitatea primeşte denumirea de „staţiunea balneară Govora”.
Ea se dezvoltă continuu şi în 1910 este concesionată tot pentru 50 de ani aceleaşi societăţi capitaliste „Govora – Călimăneşti”. Începe construcţia unor vile şi hoteluri noi, între care cel mai important este pentru acea vreme pavilionul „Palas” proiectat de A. Doneaud în 1914, în care fiecare cameră primeşte la anumite ore ale zilei razele soarelui. Odată cu actul naţionalizării din 1948, staţiunea devine permanentă şi se dezvoltă necontenit. Se amenajează şi recuperează vechile izvoare, sunt forate surse noi, este modernizată baza de tratament, sunt refăcute vilele şi sanatoriile.
Apele minerale clorurosodice, iodurate, bromurate, clorurosodice sulfuroase şi apele minerale slab concentrate, ca şi nămolul mineral antrenat din adâncuri de ape sunt indicate în tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor, respirator, O.R.L., sistemului nervos periferic, bolilor de nutriţie – ca boli asociate. Staţiunea Băile Govora dispune de instalaţii pentru băi calde cu ape sulfuroase şi iodurate; instalaţii pentru împachetări cu nămol; instalaţii pentru băi cu acid carbonic, instalaţii pentru ultra-sonoaerosoli, săli de cultură fizică medicală, instalaţii pentru fizioterapie şi buvete pentru cură internă.
În staţiune sunt hoteluri şi vile care oferă condiţii optime de cazare în tot cursul anului. Funcţioneaza, de asemenea, într-un splendid decor natural satul de vacanţă de 150 de locuri. Parcul şi padurile din apropiere oferă vizitatorilor posibilitatea unor plimbari uşoare şi agreabile. În prima decada a lunii iulie din fiecare an se desfăşoară suita de manifestări culturtal-artistice „Florile Govorei”.
Topic: Descrieri | Comments Off on Băile Govora
« AnteriorulUrmătorul »
