Percepția socială a consumului de droguri în rândul adolescenților
de Radu Botiş | 26 Martie 2020
Prin acest studiu, s-a urmărit aducerea la cunoștință a unei teme de interes general, cu privire la unul dintre cele mai stimulative și alarmante fenomene cu care se confruntă civilizația la nivel mondial, cum este cel al consumului de droguri în rândul adolescenților.. Studiul de faţă este unul de tip cvasiexperimental sau corelaţional.
Variabilele dependente sunt reprezentate de percepţia socială privind consumul de droguri la adolescenţi, operaţionalizată prin răspunsurile la iemii specifici din chestionar şi reprezentarea socială faţă de cosumul de droguri la adolescenţi, măsurată prin răspunsurile la itemii specifici din chestionarul utilizat.
Variabilele independente sunt de tip etichetă (clasificatorie) şi sunt reprezentate de mediul de rezidenţă urban/rural al participanţilor cuprinşi in eşantion, precum şi de sexul respondenţilor şi vârsta acestora.
Scopul acestui studiu a fost identificarea nivelului de percepţie a consumului de droguri în rândul adolescenţilor şi analizarea nivelului reprezentărilor sociale şi gradului de acceptare a tinerilor.
Lucrarea de față respectă caracteristicile unei cercetări experimentale aplicative și poate fi considerată o provocare prin noutate şi interes, întrucât se cunosc puţine date în literatura de specialitate care să facă referire la convingerile asociate percepţiei sociale a tânărului consumator de droguri.
Obiectivele generale ale prezentului studiului sunt investigarea modalităţilor de percepţie sociala a consumului de droguri în rândul tinerilor si investigarea reprezentărilor sociale ale tinerilor.
Ca obiective specifice, s-au menționat:
1. identificarea motivaţiilor pentru consum, în rândul eşantionului de cercetare
2. identificarea gradului de acceptare sociala a consumului de droguri si a consumatorului de droguri
3. identificarea gradului de existenţă a prejudecăţilor şi a discriminării, la consumatorii tineri.
În vederea realizării sarcinilor acestui studiu, s-a pornit de la urmatoarele ipoteze generale de lucru:
1. Mediul de provenienţă influenţează gradul de acceptare socială a consumului de droguri.
2. Mediul de provenienţa influenţează modul de reprezentare socială a consumului de droguri.
Pentru validarea ipotezelor enumerate anterior, am utilizat un chestionar specific preluat de la Casa Corpului Didactic, Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogică Maramureş, în vederea evaluării percepţiilor sociale şi a reprezentărilor sociale ale consumului de droguri în rândul adolescenţilor. În scopul realizării cercetării, am folosit un eşantion compus din 50 de adolecenţi din cadrul a trei unităţi de învăţământ liceale, atât din mediul urban (25) cât şi din mediul rural (25), care au participat în mod voluntar la completarea chestionarului. Am folosit criteriul eşantionării aleatorii în conturarea eşantionului. Din cei 50 de adolescenţi care compun eşantionul, 23 sunt de sex masculin şi 27 de sex feminin.
Rezultatele dobândite în urma aplicării instrumentelor, confirmă ipotezele şi predicţiile elaborate, astfel că 4% din tinerii din mediul urban consideră că tinerii consumatori reprezintă un pericol social, în comparaţie cu 24% din tinerii din mediul rural, care consideră acelaşi lucru. 16% din tinerii din mediul urban cuprinşi în eşantion consideră că tinerii consumatori sunt persoane cu probleme, în comparaţie cu 28% din tinerii rspondenţi din mediul rural care au dat acelaşi răspuns. Corelaţia dintre cele două variabile este negativă şi semnificativă (*) la pragul p<0,05. Aceasta demonstrează că un grad înalt de acceptare socială a consumatorilor de droguri în rândul tinerilor proveniţi din mediul urban este asociat cu un nivel scăzut al prejudecăţilor la consumatorii de droguri.
Rezultatele obținute pot constitui o sursă importantă în elaborarea programelor de prevenţie a consumului de droguri în rândul adolescenţilor şi totodată pot duce la cunoaşterea principalelor categorii de adolescenţi vulnerabili la tentația consumului de droguri. Cunoscând percepţia lor asupra acestui fenomen, se pot elabora şi realiza politici sociale adecvate relativ la stoparea acestui fenomen în rândul tinerilor.
Consilier școlar,
Raluca Maria Bodone
Topic: Diverse | Comments Off on Percepția socială a consumului de droguri în rândul adolescenților
Cum e posibil așa ceva?
de admin | 25 Martie 2020
Ana-Cristina POPESCU
Nu doresc să-mi spun opinia despre COVID 19, fiindcă nu sunt în măsură să fac acest lucru, nu e de competența mea. Cert este că mor oameni care ajung să fie victimele acestui virus. Trist este că s-a reușit prin diferite mijloace a se crea panică în rândul populației. Eu cred că fiecare om este responsabil în măsura în care mai are ceva moral în el. Dacă a răcit, că-i primăvară și e sezonul optim acestui lucru, să-și interzică singur a se apropia de alți oameni, să păstreze distanța față de cei din jur, să respecte toate regulile de igienă. Sunt convinsă că orice om cu mintea sănătoasă face acest lucru, nu era nevoie de panică și măsuri de urgență.
Oare ce se urmărește de fapt prin izoloarea oamenilor în locuințe, prin trimiterea acasă a oamenilor de la diferite locuri de muncă, prin închiderea școlilor și mutarea lecțiilor în mediul on-line, lecții accesate cu siguranță doar de elevii cu rezultate bune la învățătură, căci restul elevilor se scaldă fără îndoială în dezinteres? Oare să fie doar o încercare de a preveni răspândirea unui virus ucigaș sau e mai mult decât atât, se urmărește pe cât posibil un control al populației prin frică și panică?
De ce nu le pasă și de alți bolnavi care stau la coadă, în frig, în fața spitalelor, după cum am văzut în mass-media, bolnavi de cancer ce așteptau să meargă la tratament? Ei nu sunt o prioritate? Ei pot să reziste afară, lângă spital, în frig, căci și natura și-a întors fața la început de primăvară, parcă scârbită de tot ceea ce vede și-a început să verse lacrimi argintii ca-n miez de iarnă. Să presupunem, Doamne ferește, că moare un om cardiac sau un diabetic și așa mai departe, după ce a fost ținut la urgențe câteva ore, căci prioritate au doar cei suspectați de COVID 19, prin urmare să te păzească Dumnezeu să ai viroză primăvara aceasta sau vreun soi de gripă, că om te fac. Ce se întâmplă cu cel trecut la cele veșnice? Nu poate avea parte decât de o înmormântare la care au voie să participe maximum opt persoane. Și acum mă întreb care opt persoane? Să încercăm cât de cât a număra, preotul și cantorul (paraclisierul), două persoane, șoferul de la firma de servicii funerare, trei persoane, patru persoane (bărbați), pentru a putea ridica sicriul și a-l așeza în groapă, iar din familia celui decedat nu mai poate participa decât o persoană. Oare nu e revoltător? Au mai murit oameni în trecut de boli rele, chiar și de gripă, cunosc și eu un deces ce s-a datorat gripei. Era o bătrână trecută de optzeci de ani, care iarna megea desculță pe zăpadă și nu a luat în viața ei un medicament, până o gripă, într-o primăvară, cu câțiva ani în urmă, i-a venit de hac. Cum credeți că a fost înmormântarea bătrânei? A fost ca oricare altă înmormântare creștinească, ba s-a mai mers și la sărutarea mortului, rămasul bun, cel de pe urmă și n-a mai murit nimeni, nu a mai luat nimeni niciun microb. Prea ne-am izolat cu toții sub un clop de sticlă, iar de se sparge, se lasă cu urgie.
Oricine înțelege că această gripă este foarte virulentă și se poate finaliza cu decesul celui ce a contactat-o, oricine înțelege că e bine să se păzească, atât pe el, cât și pe cei din jur, dar nu oricine înțelege de ce e necesară atâta panică în rândul populației.
Au mai fost pandemii, dar munca nu a încetat, oamenii nu s-au ascuns după niște pereți care oricum nu te apără, pereții de cărămidă ar fi primii care ar cădea. Mergi, omule, în natură, dacă ai posibilitatea, la sat, la holdele ce așteaptă de ani de zile să fie lucrate, că-i primăvară! Ară pământul și seamănă-l, că nu intri în contact cu nimeni, ești în natură, iar natura înseamnă viață, nu moarte! Virusul nu zboară prin aer purtat de vânt cum te sperie alții. Ultima știre interzice bătrânilor de peste șaizeci și cinci de ani să mai calce pe afară, dar, dacă vor merge cei ce au dat acestă lege la sat, ar observa cât de sprinteni muncesc acești oameni în grădină și la câmp, că tinerii nu mai au timp și nici nu se mai obosesc cu astfel de activități. Au trecut războaie peste oameni, oamenii au luat o coajă de pâine și au fugit din case, s-au dus la sălaș, în pădure, pe câmp, căci în sat era primejdie. Au trecut molime peste oameni. A trecut cândva holera, dar oamenii au secerat grâul.
Toate aceste molime au o cauză care odată depistată, duce la remedierea problemei. Sunt convinsă că mulți oameni au citit romanul „Ciuma“ a scriitorului Albert Camus. Totul are un început. Ciuma a fost anunțată de prezența șobolanilor în orașul Oran care încep să moară pretutindeni „În dimineaţa lui 16 aprilie, doctorul Bernard Rieux iese din cabinetul său şi dă peste un şobolan mort, în mijlocul palierului. “ Prezența șobolanului mort i s-a părut ciudată doctorului, în timp ce pentru portar era revoltătoare, portar ce va muri din cauza epidemiei care a început treptat, azi un om, mâine altul. La final epidemia este biruită, dar apare următoarea precizare „Ascultând, într-adevăr, strigătele de bucurie nestăpânită care urcau dinspre oraş, Rieux îşi amintea că bucuria este mereu ameninţată. Căci el ştia un lucru pe care această mulţime cuprinsă de bucurie îl ignora şi care poate fi citit în cărţi, că bacilul ciumei nu moare şi nici nu dispare vreodată, că el poate să stea timp de zeci de ani adormit în mobile şi rufărie, că el aşteaptă cu răbdare în odăi, în pivniţe, în lăzi, în batiste şi în hârţoage şi că poate să vină o zi când, spre nenorocirea şi învăţătura oamenilor, ciuma îşi va trezi şobolanii şi-i va trimite să moară într-o cetate fericită. “
Orice epidemie, orice catastrofă, orice furtună, are un sfârșit. Fiecare e responsabil în ceea ce privește finalul. Trist este că se ajunge la a controla oamenii prin frică, frică ce duce la afectarea stării psihologice a acestora. Zilele acestea circula în mediul on-line o știre în care era înfățișat un sicriu pregătit să fie incinerat și erau întrebați oamenii dacă asta își doresc pentru membrii familiei lor sau o înmormântare creștinească în care să fie însoțiți pe ultimul drum.
E bine să înceteze poluarea cu tot felul de știri sau un sfat pentru oameni, stați, în casă, în grădină, la câmp, informați-vă util, dar nu vă otrăviți cu toate bombele senzaționale!
Acum ajung la ce doare cel mai tare și nu pot decât să mă întreb, să vă întreb cum e posibil așa ceva? E adevărat că în Sfânta Scriptură scrie să dai Cezarului ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu, dar chiar așa? S-a hotărât să se oficieze Sfânta Liturghie doar de către preot, parclisier, cantor și să fie transmisă on-line oamenilor. Sfânta Liturghie se săvârșește pentru oameni. În partea a treia, a Sfintei Liturghii, Liturghia credincioșilor, care succede Liturghiei catehumenilor, a celor chemați spre cunoaștere și Proscomidiei se săvârșește Jertfa Euharistică. Pentru credincioși se săvârșește acest miracol viu atât de mult discutat. Împărtășania este foc viu, cum să fie moarte. Ea e viață. Dacă un copil scapă împărtașania din guriță, din neștiință, neputință, de pe jos preotul trebuie să o adune cu buzele, iar noi ne împiedicăm într-o linguriță. Cum să oficiezi Sfânta Liturghie fără credincioși? Spune-le să se îmbrace în combinezoane medicale, cu pantofi de unică folosință când intră în locaș, ca să dai Cezarului ce-i al Cezarului, dar nu-i opri în Postul Paștelui de la bucuria liturgică. Tragedia e că în unele biserici și aici știu cazuri concrete, nu s-a mai săvârșit deloc Sfânta Liturghie, preotul speriat a încuiat biserica, nu s-au mai tras nici clopotele. Clopotele, oameni dragi, au vestit nu doar bucurii sau au chemat creștinii la slujbe, dar au anunțat și dezastre naturale, războaie, molime. Acum de ce să mai bată, au obosit și ele, pot să se odihnească, să doarmă. Și uite așa grăbim sfârșitul acestei lumi, căci credința s-a răcit și focul de pe altare a încetat să mai ardă. Unde e credința aceea cât un grăunte de muștar? Unde e căpitanul corabiei care salvează echipajul, chiar dacă el rămâne ultimul pe un vas gata să se scufunde? Oare preoții mai pot să fie căpitani de corabie sau încearcă să se salveaze primii? Iisus a certat valurile și vântul și a întins mâna celui neputincios. În caz de molime, în trecut, preoții erau cei ce aduceau alinare. Nu pot decât să mă întreb cum de e posibil? Chiar așa să îngrădești libertatea omului spre hrană spirituală și nu numai, să-l controlezi pas cu pas unde merge, de ce se duce acolo, câți tulei a adunat de pe câmp?
Nici comuniștii n-au reușit ce a reușit un virus să facă. Îmi aduc aminte că eram la școala gimnazială și ne obliga să cumpărăm bilete, ca să mergem duminica la film, în timpul Sfintei Liturghi, dar nu mă duceam niciodată, cu toată prezența lor de la ușa cinematografului și ca mine mai erau mulți.
Nu știu care o să fie finalul, Doamne. Acesta o să fie cândva, dar sper ca omul să nu fie atunci uscat de credință și cu o stare psihologică demnă de toată mila la sfârșitul acestei încercări.
Topic: Diverse | Comments Off on Cum e posibil așa ceva?
Mărturii maramureşene
de Radu Botiş | 12 Martie 2020
Sub egida UZPR a apărut nr.2 al revistei ,,Mărturii maramureşene”. Cele peste 260 de pagini conţin materiale de interes din care amintim: CETATEA DE PIATRĂ – O redută istorică a sufletului românesc (prof. Viorel I. POP); Gânduri la apariția unei cărți eveniment (Dr. Constantin DOBRESCU); Țara Codrului (Andreia GHIB BOTIȘ); Prolog (Walter ÜBELHART); Înfruntaţi-vă teama! (Minodora ION); Activitatea Asociațiunii ASTRA printre preocupările de studiu ale Universităţii Pontificale Angelicum din Roma (Drd. Mihai-Octavian GROZA); Romains célèbres – Români celebri (Daniela SITAR-TĂUT); Teatru (Daniela GUMANN); Nu pot să-i înțeleg (Ana-Cristina POPESCU;O nouă apariţie editorială (Mary SMITH); Oameni de seamă ai Maramureșului Voievodal: conf.univ.dr. Bianca Ţiplea Temeș (Prof. Aurel GHILEZAN);Orașul Roz – Jaipur – India (Mariana POPA)/; Reflecții… (Radu BOTIȘ, Mircea BOTIȘ); O carte remarcabilă, semnată de poetul Nicolae Vălăreanu Sârbu (Gelu DRAGOȘ); Poeta Ionela Amalia Sima va rămâne constantă stilului modern (Vasile BELE); Evlavie și muze (Ionel SIMA); Teatrul lui Alexandru Florin Țene (Voichiţa TULCAN MACOVEI); A șasea ediție a Salonului de carte și presă, Uzdin, Mărțișor 2020; Perla satului „de peste deal”, dintre trecut și prezent (Interviu realizat de Mariana Cristina POPAN; Echerul (Ioan METEȘ MORAR); La clacă (Nadia LINUL URIAN); Ion și Ioan – înţelepţii din Transalpina (Al. Florin ȚENE); „Poezii populare” de Nelu Danci (Olimpia MUREȘAN); „…Ca tămâia înaintea Ta” (Constantin MARIN),concursuri şi alte evenimente literare,etc.
Pagini de poezie semnează:Gabriela VERBAN,Corina JUNGHIATU, Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ, Anca-Maria DAVID,Radu BOTIŞ, Lygia DIACONESCU,Olga GRIGOROV, Ioan DRAGOȘ,Valer POPEAN,Carmena BĂINŢAN,Vasile BELE,Ionel SIMA,Vasile Dan Marchiş;Iacob ONIGA,Traian VASILCĂU,Olimpia SAVA.Nelu DANCI.
Andreia (GHIB) BOTIŞ
Radu BOTIŞ
Topic: Diverse | Comments Off on Mărturii maramureşene
Lansare de carte
de admin | 28 Februarie 2020
Lansare de carte „Întoarcerea din cruciade-viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste” a scriitorului AL. FLORIN ŢENE în cadrul Cenaclului Ligii Scriitorilor Români-27 februarie 2020
Liliana Derevici
Imnul Ligii Scriitorilor români compus de dr. MIHAI GANEA a fost audiat în debutul ședinței cenaclului de către toți membrii participanți, într-o solemnitate deosebită, în sala armelor de la Cercul Militar din Cluj-Napoca, unde s-a desfășurat ședința, în fața unui public numeros.
Președintele cenaclului, profesor VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ, care a condus ședința, a mulțumit celor prezenți, în special celor veniți de departe, prezentând apoi tema întâlnirii: lansarea cărții „Întoarcerea din cruciadă-viața poetului Radu Gyr” de AL. FLORIN ŢENE.
Pentru început IULIAN PATCA, președintele Filialei Cluj al Ligii a prezentat noutățile editoriale, cărțile: „Părintele și revoluția ca semnal” de Ioan Leuca și „Album despre Bucovina” cu hărți și alte materiale, de Nicolae Suciu.
Apoi domnia sa a vorbit despre cele patru cărți scrise de prolificul scriitor Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor, despre scriitorii neglijați în comunism: Alexandru Macedonski, Ion Minulescu, Gib Mihăiescu, cărți apărute în urmă cu câțiva ani, iar în prezent cartea despre Radu Gyr. Urmând, după mărturisirea lui Al.Florin Țene să scrie despre Eugen Ionescu, după vizita pe care o va face la Paris pentru colectarea de materiale, și informați.
Primul care a luat cuvântul despre această carte lansată în premieră la Liga Scriitorilor Români, a fost domnul dr.IONUŢ ŢENE care a și prefațat cartea. Dânsul a vorbit despre Radu Gyr ca poet foarte mare, puternic, liric, esențializat, important pentru literatura română dar și un poet cu o personalitate controversată.
Cartea despre Radu Gyr a lui Al.Florin Țene este o împletire între realitate și poveste. Romanul prezintă pe de o parte viața lui Radu Gyr bazată pe documente, scrisori, memorii dar în același timp este o personalizare a autorului care intervine și creionează trăirile poetului Radu Gyr cu o empatie extraordinară. Acesta este un poet despre care în epoca comunistă nu s-a scris aproape deloc, după anii 90 publicându-se câteva antologii de poezie a lui Radu Gyr. El nu este numai un poet al temnițelor comuniste, este un poet complet și complex. În ultimii 15 ani a intrat într-un con de umbră datorită unor greșite abordări. Domnul Ionuț Țene menționează în acest sens că dacă viața lui a fost cenzurată, opera lui trebuie promovată.
În prefața pe care a scris-o, dr.Ionuț Țene face a subliniat că Radu Gyr ca poet, trebuie analizat în contextul istoric al epocii, numindu-l poet al secolului XX, poet uriaș, autentic.Criticul Nicolae Manolescu îl menționează pe Radu Gyr în „Poezia românească modernă”, introducându-l în această antologie, nu neapărat într-un dicționar. Cartea a intrat în librării dar în urma presiunilor din străinătate a fost retrasă.Dr.Ionuț Țene, în analiza sa a menționat că s-a încercat o restaurare a liricii lui Radu Gyr după 1989 când începe să devină cunoscut. Amintind că Marta Petreu a scris despre Radu Gyr și a publicat „Antologia de lirică a lui Radu Gyr”. Cei din asociația foștilor deținuți politici au scris și ei despre Radu Gyr, despre cunoscutele poezii din temnițele comuniste. În general Radu Gyr a rămas un poet al temnițelor comuniste, a celor care au suferit în închisori, dar el nu e numai un poet al temnițelor comuniste ci cuprinde o paletă mult mai largă, fiind unul din marii poeți ai secolului XX care poate fi pus alături de Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu. Astăzi este cunoscut prin concertele lui Tudor Gheorghe care îl promovează foarte mult și îl recită fiind un poet cantabil prin caracteristica versurilor salen având ritm și rimă perfecte. Apoi îl caracterizează trecându-l prin toate frământările sale lirice, politice, sufletești, prin interogațiile sale de om, de umanist. A înființat teatru de stat evreiesc din București cu fonduri publice, salvând de la deportări mulți evrei.Poeziile sale au forță sufletească, modernitate a limbajului care surprinde fiorul sufletesc al unui neam întreg. Temele sale sunt: iubirea, trădarea, suferința, abordate cu ușurință în exprimare și muzicalitate fantastică. Aceste teme sunt puse în contextul epocii, greșelile plătindu-le cu ani grei de pușcărie dar aceasta ne însemnând că trebuie să uităm valoarea operei sale, a conchis cuvântarea sa dr.Ionuț Țene.
Despre cartea, a lui Al.Florin Țene, până în prezent, au fost publicate opt cronici în tot atâtea reviste din țară, a anunțat autorul. Vorbitorii, care au urmat, au subliniat în cuvântul lor, că Radu Gyr, prin acest roman va fi readus în conștiința publică ca o mare personalitate a literaturii române.
A urmat la cuvânt domnul EUGEN COŢA care a evidențiat inimaginabilele poeme despre temnițele comuniste a lui Radu Gyr, despre foame, permanența frigului cumplit, a morții. În celulă la Aiud Radu Gyr se răzvrătește, se ceartă și cu Dumnezeu pentru ca în final să ajungă la o liniște sufletească și să-l coboare pe Iisus de pe cruce și să-l pună alături de deținuți, pe rogojină pentru îndumnezeirea omului. Radu Gyr a decedat în 1975. Domnul Eugen Coța a scris o parodie sensibilă, adâncă, umană fără conotații umoristice după poezia „Scrisori nescrise” a lui Radu Gyr.
Scriitoarea prof. VIRGINIA PARASCHIV din Baia Mare a explicat titlul romanului care nu este întâmplător făcându-se referire la educația pe care poetul a primit-o în epoca sa. Apoi a fixat romanul în context european vorbind despre criza secolului XX . Serenitatea autorului fără a patetiza a fost scoasă în evidență precum și sensibilitatea sa. A discutat și despre împărțirea pe capitole care se succed unul din altul, numindu-l pe autor documentarist. A insistat și asupra contextului istoric care a condus la atâtea nedreptății.
Secretarul general al Ligii scriitorilor Români, GAVRIL MOISA a insistat pe condamnarea la moarte a lui Radu Gyr care a fost strămutată la 25 de ani închisoare și în final făcând 6 ani. El a plătit pentru crezul lui de a iubi țara dorind o Românie asanată moral, dorea să o curețe de toate putrefacțiile. Iubea țara fiind un mare naționalist dar și un mare credincios, afirmând că nimic nu se face fără Dumnezeu. Îl numește pe Al.Florin Țene un mare curajos având un stil interesant, cursiv, care cu subtilitate face trecerea de la realitate la ficțiune.
Poetul TEOFIL MÂNDRUŢIU care este la al optulea volum de poezie creștină îl aşează pe Radu Gyr în panoplia poeților din România la care domnul Al. Florin Țene i-a pus rame. Radu Gyr rămâne creștin și în perimetrul durerii dar și al încercării. Dânsul a evidențiat munca imensă care a stat în spatele acestui volum, scris de Al.Florin Țene, fiind un mare câștig din puct de vedere valoric.Crucea creștină a lui Radu Gyr este evidențiată ca fiind foarte sensibilă dar și adâncă. Poezia creștină spune dânsul se scrie dinspre suflet spre exterior și doar așa pot apărea valori literare. Ceea ce a făcut autorul este că a reabilitat un astfel de om, punându-l pe un drum de lumină, cartea ocupând un loc aparte..
A urmat la cuvânt scriitorului IULIA PATCA care a evidențiat valoarea acestui titan al literaturii române. Iar despre autorul volumului lansat, a specificat că arta cu care acesta a reușit să scrie romanul, detașatși nu cu patimă. Al.Florin Țene construiește romanul, nu povestește viața lui Radu Gyr, ci pe parcurs sunt introduse momente dramatice, pline de tensiune, artă care i s-a format după scrierea a 84 de titluri. Aceasta este o carte foarte interesantă care va face istorie.
Profesoara VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ a vorbit despre munca titanică de cercetare documentară dar și de redactare a romanului, revelând sensibilitatea autorului, contextul istoric și locul meritat pe care acest roman îl va ocupa în literatura română.
Ultimul care a vorbit a fost autorul AL. FLORIN ŢENE, care a sesizat că în 2 martie se împlinesc 115 ani de la nașterea lui Radu Gyr. Apoi a explicat copilăria lui Radu Gyr, creștinătatea lui și contextul istoric al dezvoltării acestuia. Au fost puse în discuție și documentarea pentru a scrie acest roman care a fost foarte amplă.
Cele mai reprezentative poezii “Iisus în celulă” și „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane” au fost recitate de însuşi autorul romanului cu o dicție actoricească. Impresionând numerosul public.
Viitoarea ședință în care vor fi înmânate premiile Ligii Scriitorilor pentru producția editorială a anului 2019, va avea loc în data de 26 martie.
Topic: Romane | Comments Off on Lansare de carte
« AnteriorulUrmătorul »
