Am milă pentru Tine, din Tine, dă-i şi lui
de Jianu Liviu-Florian | 3 Noiembrie 2008
Mă urmăreşte unul, pe numele hristos:
M-aşteaptă-n faţa casei, în staţia de tramvai –
Îmi strigă: “să traiască dom’inginer!”, frumos –
Dar ochii lui îmi strigă, cu foame: “Cât îmi dai?”
Mai are, pân’la pensie, de urmărit, cinci ani –
I-e lene să muncească, şi nu ştiu la ce-i bun –
Îmi cere când tichete de masă, şi când bani –
E bun de gură, oacheş, şi gras ca un ceaun –
Şi-a fost cândva o vreme, când îi dădeam ceva –
Un pix, tichet, o pâine, o haină, sau un leu,
I-aş fi plătit o munca, dar nu se pricepea
La ce aveam nevoie, şi-aş fi plătit, şi eu –
Întâia dată, iată, l-am întâlnit în faţa
Unei biserici care n-avea de dat la fii,
La cei ce-i cereau hrană, sau adăpost, sau viaţa,
Decât o liturghie în fiecare zi –
Acolo, prima dată, am întâlnit hristosul –
Ce aduceam la templu, în două, împărţeam –
O parte lui, o parte, să-i tâlcuie folosul
La preot, pentru mila la fiece mirean –
De la o vreme, omul găsi şi alte mese –
Mânca pe săturate prin urbe, şi vecini –
Biserica, din minte, şi drumul lui, o şterse,
Şi încropea cu oameni, păreri de oameni fini –
Şi la final, aceeaşi sublimă milogeală,
Să-şi ia şi el tainul, din lumea asta rea,
Căci îi era datoare o gura de haleală,
Să îţi plătească lumea păcatele cu ea –
Fără să bag de seamă, mă urmărea pe stradă,
Să îmi găsească locul în care locuiesc,
Să mă aştepte zilnic, ceva şi lui, să-i cadă –
Şi-atunci i-am spus: “hristoase, eşti os Dumnezeiesc,
Întoarce-te la Templu, aşteaptă-acolo mila,
Nu-i urmări pe oameni, să-ţi dea din munca lor
De faţă cu vecinii, să ştie un popor
Că este unul care da lui Hristos, în silă
Şi zi de zi, o pâine, spre pilda tuturor –“
Dar nu se duse omul… pândea tot mai departe
Pe unul, sau pe altul, prin târg, întreaga zi –
Era întreaga lume datoare să îi poarte
Şi jugul lui, al foamei de fiecare zi –
Îl întâlnesc şi-acuma, şi-mi spune: “Să trăiască
Dom’inginer… Ce faceţi?” dar trec, şi îl ignor,
Căci ştie unde este şi mila, părintească,
Dar nu aşteaptă-acolo… E liber cerşetor –
Şi chiar dacă îl cheamă hristos, şi chiar de este
Născut în fân şi iesle, şi fără de păcat –
Chiar şi firimitura de milă, dată peste
Masură foamei mele, la templu am de dat –
Biserică nu are? Păstorul îşi cunoaşte?
De ar avea Hristosul, nu ar umbla haihui –
Aşa că, Doamne Sfinte, e lacul plin de broaşte,
Am milă pentru Tine, din Tine, da-i şi lui…
Topic: Poezii | Comments Off on Am milă pentru Tine, din Tine, dă-i şi lui
Concurs de eseuri dedicat Zilei Naţionale a României
de Jianu Liviu-Florian | 1 Noiembrie 2008
Casa de Cultură “Traian Demetrescu”, din Craiova, organizează, în perioada 3-25 noiembrie 2008, un concurs de eseuri dedicat Zilei de 1 Decembrie cu temele: Românii şi România în civilizaţia europeană; valori şi simboluri ale istoriei naţionale; tinerii la noi şi în lume.
Concursul se va desfăşura pe 2 secţiuni 10-14 ani şi 15-18 ani.
Lucrările vor fi realizate cu caractere Times New Roman, 12, la 1,5 rânduri, maxim 3 pagini A4 şi vor fi individuale.
Eseurile vor fi depuse în plic sigilat la sediul Casei de Cultură “Traian Demetrescu” Craiova, str. Traian Demetrescu nr. 31 sau vor fi expediate prin poştă cu menţiunea Pentru concursul de eseuri sau la adresa de e-mail casa_cultura_traian_demetrescu@yahoo.com cu subiectul Pentru Concursul de eseuri.
Data limită de primire a lucrărilor, 25 noiembrie 2008, orele 16,00.
Pentru ca lucrările să fie validate, acestea trebuie să fie însoţite de nume, prenume, vârsta, adresa şi telefonul concurentului.
Lucrările vor fi jurizate de un juriu, care va oferi premii în bani cîştigătorilor locurilor I, II şi III si două menţiuni, la cele două secţiuni. Vor fi acordate diplome tuturor participanţilor.
Festivitatea de premiere va avea loc pe data de 28 noiembrie 2008 orele 14,00 la sediul instituţiei noastre din str. Traian Demetrescu, nr. 31.
Pentru detalii vă rugăm să ne contactaţi la tel 035141338, 0351413369, 0723919750, casa_cultura_traian_demetrescu@yahoo.com; www.cctd.ro
Sursă: Gazeta de Sud, 29 octombrie 2008.
Topic: Diverse | Comments Off on Concurs de eseuri dedicat Zilei Naţionale a României
Ce este Dragostea?
de admin | 31 Octombrie 2008
S-a făcut o anchetă printre copii de 4 – 8 ani cu tema: Ce este Dragostea?
Spre surpriza cercetătorilor, răspunsurile au avut o profunzime peste aşteptări…
| Rebeca, 6 ani |
![]() |
| Când bunica a avut un acces de reumatism, de nu se putea apleca să-şi dea cu lac pe unghiile de la picioare, bunicul a făcut-o pentru ea, deşi el avea reumatism la mâini. Asta este Dragostea! |
| Billy, 6 ani |
![]() |
| Când cineva te iubeşte, are un mod deosebit de a-ţi spune numele, încât ţi-l simţi în siguranţă în gura lui! |
| Crissy, 6 ani |
![]() |
| Dragoste e când mergi la restaurant să mănânci şi dai toţi cartofi prăjiţi cuiva fără să-i ceri nimic în schimb! |
| Terry, 4 ani |
![]() |
| Dragoste e când faci pe cineva să zâmbească, chiar dacă e obosit! |
| Danny, 7 ani |
![]() |
| Dragoste e când mama pregăteşte cafeaua tatii şi ia o guriţă să vadă dacă a ieşit gustoasă |
| Noel, 7 ani |
![]() |
| Dragoste e când spui unui băiat că e frumoasă bluza lui şi el vine de atunci numai cu bluza aceea. |
| Mary-Ann, 4 ani |
![]() |
| Dragoste e când căţeluşul tău îţi linge toată faţa deşi l-ai lăsat singurel toată ziua! |
| Keren, 6 ani |
![]() |
| Când iubeşti, genele tale flutură în sus şi-n jos şi de sub ele cad steluţe! |
| Mark, 6 ani |
![]() |
| Dragoste e când mama-l vede pe tata pe WC şi nu i se pare scârbos! |
| Jessica, 8 ani |
![]() |
| Când nu iubeşti e interzis să spui “Te iubesc!”; dar când iubeşti trebuie să o spui mereu, că oamenii uită! |
| Scopul cercetării a fost de a găsi un copil cu o inteligenţă afectivă deosebită. Alesul a fost un băieţel de 4 ani, al cărui bătrân vecin tocmai îşi pierduse soţia. |
![]() |
| Când l-a văzut pe bătrân plângâmd, băieţelul s-a dus la el şi i s-a urcat pe genunchi. Mai târziu, mam lui l-a întrebat ce i-a spus batrânului. “Nimic! Pur şi simplu l-am ajutat să plângă!” |
Topic: De pe internet | Comments Off on Ce este Dragostea?
Haiku-uri răzleţe
de Klara Lucia Losonczy | 30 Octombrie 2008
Pur şi simplu haiku
Capitolul I – Haiku-uri răzleţe
Mărul îmbracă
Verdele izvoarelor.
Privesc căldura.
***
Vântul destramă.
O lumină firavă
Vesteşte umbra.
***
Gheaţa creează
Iluzii obosite.
Somn izbăvitor.
***
Lumină verde.
În apa izvorului
Văd ochi şi lacrimi.
***
Cireşii plesnesc:
Florile se scutură.
Eu rămân la fel.
***
Frunze cad, se duc.
Pletele mele se pierd
Prin ramuri goale.
***
Cerul pare alb.
Un foc tremură la geam.
Eu plec departe.
***
Privighetoarea.
Mă opresc şi ascult, tac.
Nu ştiu dacă plâng.
***
Vocea liniştii.
Durerea vechii treceri
Spre bătrâneţe.
***
Un gând zboară lin.
Ramurile de cristal
Se sparg liniştit.
***
Peste norii albi
Trece aripa de foc
A cocorului.
***
Lăcrimând suav,
Floarea de cireş trece
În nefiinţă.
***
Corola ploii.
Efemeritatea sa,
De nimeni scrisă.
***
Plecarea clipei
Mă-nspăimântă.
Viscolul Cerne gânduri vechi.
***
Briza şoaptelor
Mângâie corolele
Cu stropi de argint.
***
Naşterea ploii.
Cioburi curgând peste noi,
Anii ce se scurg.
Topic: Poezii | Comments Off on Haiku-uri răzleţe
« AnteriorulUrmătorul »












