EXISTĂ DUMNEZEU CU-ADEVĂRAT! (2)
de Dumitru Buhai | 21 August 2009
…continuare…
Da! Există Dumnezeu cu-adevărat!
Unii oameni se îndoiesc de existenţa lui Dumnezeu. Alţii nu cred. Alţii vor dovezi şi nu vor să accepte credinţa sufletului lor, care t`njeşte către Dumnezeu. Pentru cititorul „îndoielnic” aduc c`teva argumente biblice şi altele raţionale.
Biblia ne spune că sunt oameni care au văzut destule evidenţe despre existenţa lui Dumnezeu, dar le-au nesocotit, desconsider`nd adevărul „fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi Dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, c`nd te uiţi cu băgare de seamă la ele, în lucrurile făcute de El…”(Rom.1/19-20).
Iată căteva argumente pe care le am în inima mea:
De-a lungul istoriei mii de milioane de oameni, din diverse straturi sociale, învăţaţi şi fără carte, sănătoşi şi bolnavi, de diferite temperamente, de diferite rase sociale: albi, negri, galbeni, copii, tineri, bătr`ni au crezut şi cred că există un Creator: un Dumnezeu, Căruia I se închină. Logic, dacă at`ţia oameni, de at`tea veacuri se închină unui Creator, poţi tu să fii sigur că nu există Dumnezeu?
Tot ce ne înconjoară, pe păm`ntul acesta cu o aşa de minunată arhitectură: c`mpii cu iarbă şi flori, dealuri şi munţi, pădurile fără sf`rşit, r`uri şi lacuri ne uimesc şi ne înc`ntă, dacă le privim şi le studiem cu atenţie. Conturul şi mărimea păm`ntului este perfectă, căci doar la aceste dimensiuni şi formă, gravitatea ţine, la o distanţă doar de vreo 83 de km, un strat subţire de gaze, mai ales nitrogen şi oxigen, deasupra lui. G`ndiţi-vă că dacă păm`ntul ar fi mai mic, n-ar putea avea atmosfera, cum este cazul planetei Mercur, iar dacă ar fi mai mare, cum este planeta Jupiter, atmosfera lui ar conţine doar hidrogen. Cum se face că doar planeta noastră: păm`ntul are o atmosferă cu o combinaţie de gaze care ajută la susţinerea vieţii plantelor, animalelor şi a omului?
G`ndeşte-te, cititorule, că păm`ntul este aşezat la o distanţă perfectă de soare, ca să nu ardă şi nici să nu îngheţe. Dacă păm`ntul ar fi mai departe de soare, toţi oamenii ar îngheţa, iar dacă ar fi mai aproape, am fi arşi de vii. Chiar o mică deviere în poziţia păm`ntului faţă de soare ar face imposibilă viaţa pe terra. Păm`ntul se înv`rte cu o viteză uluitoare în jurul soarelui, rămăn`nd cuminte la locul lui, unde a fost de Cineva aşezat: la o distanţă perfectă de soare, ca să nu ardă şi nici să nu îngheţe; şi odată cu el, nici noi oamenii. Mai mult, păm`ntul se înv`rte cu precizie nu doar în jurul soarelui, dar şi în jurul axei sale, cu răbdare, ca să aibă timp suprafaţa păm`ntului să fie încălzită sau răcită c`t trebuie. |i face lucrul acesta în fiecare zi, de la Începutul Începutului.
G`ndeşte-te, cum de stă luna „aninată-n tavanul de sus” al cerului, în lumea misterului, ca să ne lumineze cărarea noaptea, să dea mişcare valurilor mărilor şi oceanelor, ca acestea să nu devină lacuri uriaşe stagnate, ci să fie în mişcare continuă, să răm`nă la cupa de apă lăsată ca loc de colectare de ape, care să nu sară peste malurile lăsate ca hotare predestinate de Cineva?
Apa: lichidul fără culoare, fără gust, pentru mine este un mister ce curge din Cer, prin nişte metamorfoze dirijate de nişte legi uluitor de precise, ca să putem trăi. Plantele, animalele şi omul conţin multă apă. Corpul nostru uman conţine cam două treimi apă. Pentru viaţă avem nevoie de apa, care are un punct de fierbere şi unul de îngheţ, dar corpul nostru are mecanismele cu care trebuie să păstreze o temperatură c`t mai constantă, pentru a menţine sănătos cortul de lut, ce ni s-a dat de împrumut, c`t timp călătorim pe păm`nt.
Creierul omului este cel mai complex lucru din univers. Cum putem explica existenţa creierului uman, care prelucrează peste un million de mesaje pe secundă? Doar o minte mai inteligentă dec`t cea a omului putea să creieze creierul omului, în care sunt depozitate informaţiile cele mai importante, sunt filtrate cele mai puţin importante şi ne ajută să ne orientăm în lumea materială, în care trăim şi ne ducem activitatea zilnică. Să fi fost doar o înt`mplare că ni s-a dezvoltat un organ at`t de minunat în craniul ce-l purtăm pe umerii noştri de la leagăn la morm`nt? N-ar fi absurd să admitem că milioanele de mesaje prelucrate simultan de creerul nostru, disting`nd culorile, şi obiectele ce le vedem, simţind temperatura din jurul nostru, presiunea picioarelor noastre pe duşumea, sunetele sau zgomotele din jur, uscăciunea gurii, simultan ţin`nd şi evidenţa proceselor din corpul nostru, respiraţia, clipirea pleoapelor ochilor, foamea şi setea, mişcarea muşchilor de la m`ini şi de la picioare sunt doar o consecinţă a înt`mplării?
Eu cred că este rezonabil să acceptăm că doar un Creator desăv`rşit, atoateştiutor, a modelat acest computer divin şi ni l-a făcut cadou să-l avem drept călăuzitor, c`t timp călătorim în cortul de tină, pe terra noastră bătr`nă.
Ca să fii fericit o veşnicie, este nevoie să ai certitudinea că Dumnezeu există. El este sursa minunilor, a fericirii şi a bucuriilor veşnice.
Credinţa-i un far de lumină, pe drumul meu spre Cer.
C`nd v`nturile vieţii mă-năbuşe cu viscol mare şi ger.
Ea mă poartă-n rugăciuni către M`ntuitorul ce mi-a luat
Din crucea prea grea ce-o aveam eu pe păm`nt de purtat.
E-mail: ProfBuhaiD@aol.com
Topic: Meditaţii | Comments Off on EXISTĂ DUMNEZEU CU-ADEVĂRAT! (2)
DRUM
de Ligya Diaconescu | 20 August 2009
Când am venit aici, am stat puţin…
Că nu ştiam de lume şi dureri.
Dar le-am simţit din mac, cu sânge plin
Şi mi-am urat „drum bun” şi multe veri
Am căutat în faţă, împrejur,
Şi am intrat pe una dintre porţi,
Era deschisă larg, sculptată dur,
Cu flori din care cumpărăm noi toţi.
Unii au luat o sută, mulţi deloc,
Şi s-au ţntors aşa cum au venit,
Erau aceia care n-au noroc,
Şi care au răsărit la asfinţit.
Eu mi-am purtat departe paşii grei,
Prin locuri unde focul-vieţii-i stins,
M-am regăsit prin florile de tei,
Am râs şi printre hohote, am plâns!
Plecasem iar, fiindcă-am uitat să mint,
M-am mai întors dar poarta s-a închis,
Şi auzind de dincolo un cânt
Am suspinat plângând şi-apoi am râs.
Topic: Poezii | Comments Off on DRUM
EXISTĂ DUMNEZEU CU-ADEVĂRAT! (1)
de Dumitru Buhai | 19 August 2009
Prin credinţa-n Iisus, creştinii ar trebui să fie ca fraţi,
Uniţi împreună pe viaţă, av`nd o inimă calmă şi bună,
Căci Dumnezeu ne-a creat să fim mereu laolaltă legaţi,
Prin credinţa-n jertfa Lui pecetluită de spinii-n cunună!…
Mărturisesc că nu există alt Dumnezeu în afara Celui ce S-a numit „Eu sunt Cel ce sunt”. În El, eu cred!
Fără credinţa în Dumnezeu, omul este p`ndit de pericolul de a deveni o fiinţă uscată ce nu trăieşte, ci se t`reşte zilnic ca o larvă. Fără credinţă eşti fără de Cer! Gol pe dinăuntru, cu un suflet zb`rcit şi nefericit! Fără iubire.
Majoritatea oamenilor nu trăiesc, ci se t`răsc zilnic „ca larve-de-om”ce nu vor să-şi crească aripile primind lumina şi căldura dragostei lui Dumnezeu, ci se mulţumesc să răm`nă fiinţe uscate, fără voinţă şi fără dor de Cer, fără credinţă, umbl`nd „încruntaţi pe dinafară şi goi pe dinăuntru”, „surzi” la c`ntecul naturii, „orbi” la frumuseţea capodoperelor lui Dumnezeu, „muţi” la mărturisirea nădejdii de viitor, deşi poartă în carapacea „templului lor de tină”dorul pentru viaţa de veci ce are să vină. Oamenii aceştia se hrănesc cu egoismul lor, cu „narcicismul” lor şi se cred „fericiţi”, sorbind otrava clipei mefistofelice, din cupa oferită ce-i ispititoare şi atrăgătoare, pe drumul acestei vieţi trecătoare.
Egoismul omenesc a atins, în vremurile noastre, cea mai hidoasă formă la oamenii care nu cred dec`t în ei sau în surogate ale invenţiilor minţii lor. De aici, cinismul orgoliului la oamenii fără credinţă în Unicul Dumnezeu, căci se mint pe ei şi îi mint şi pe alţii, căci toată viaţa lor nu o pot concepe dec`t clădită în jurul lor, pe acel gigantic “EU”: „eu”, „pe mine”, „cu mine”, „despre mine”, „pentru mine”, „în mine”, „pentru ai mei”.
O, omule! Unde ţi-e coroana? Unde ţi-e sufletul, primit ca dar, de la Dumnezu? Unde ţi-e credinţa, ca să fii fericit, c-ai dob`ndit aripi de zbor dincolo de nori şi să ai în tine tot ce-i mai nobil şi mai frumos, de la Dumnezeu: Creatorul tău? Ai grijă de sufletul tău, care este o „rouă” de natură cerească „ce se lasă amestecată cu păm`ntul, dar el răm`ne lumina închisă în peşteră, dar care nu este totuşi mai puţin o lumină divină şi nepieritoare”.
Nu uita, cititorule, că ai în tine o comoară: „sc`nteia vieţii trăind în etern şi niciodată murind”cu care călătoreşti într-o viaţă închiriată, pentru o şcoală de c`ţiva ani păm`nteşti, ca să poţi reintra în {ara Luminii cereşti! |i ai nevoie de o credinţă nezdruncinată în Dumnezeu, ca să nu-ţi pierzi identitatea de copil al Său.
De multe ori mi s-a pus o întrebare ce m-a făcut să cercetez şi să studiez mai s`rguincios, să fiu mai atent la ce mă înconjoară, să privesc mai curios cerul, să contemplu răsărituri şi apusuri de soare, să mă minunez mai mult de stelele at`rnate pe coama cosmosului ce mă are de chiriaş al timpului şi pe mine, să sorb cu privirea frumuseţile c`mpiilor, a dealurilor şi a munţilor, să ascult mai emoţionat murmurul apei de la izvor, să stau în admiraţie privind r`urile , lacurile, mările şi oceanele, c`mpiile verzi, codrii cu pomii falnici, să iubesc mai mult pe semenii mei: capodopera creaţiei Tatălui meu, şi să mă simt mai mult parte din corola de lumini şi minuni a lumii… Să cred tot mai ferm, mai ad`nc şi mai nezdruncinat în Dumnezeu şi să fiu fericit, cu bucuria m`ntuirii în sufletul meu.
Întrebarea ce au auzit-o urechile şi sufletul meu de la prieteni, colegi, inamici, rom`ni sau străini, necreştini sau păg`ni suna ca o încercare de debusolare: „Chiar crezi că există Dumnezeu?”
Suntem creaţi din infinit pentru infinit! |coala de pe păm`nt în care am fost, prin naştere, înrolaţi are scopul să ne formeze pentru Cer, iar pe păm`nt, să ne transformăm prin „naştere din nou” în adevărăţi creştini. Este minunat şi dumnezeiesc să crezi şi să fii creştin cu adevărat! Viaţa de adevărăt creştin înseamnă bucurie, o faţă radioasă, o inimă plină de dragoste şi mulţumire, de fericire şi de preamărire a lui Dumnezeu, care este unica sursă de m`ntuire şi nemurire pentru sufletul meu şi al tău, cititorule.
Mi-e dor să mă scald în bucuria şi nemurirea lui Dumnezeu!
…va continua…
E-mail: ProfBuhaiD@aol.com
Topic: Meditaţii | Comments Off on EXISTĂ DUMNEZEU CU-ADEVĂRAT! (1)
MESAJ
de Cezarina Adamescu | 18 August 2009
din volumul
ACASĂ ÎN PARADIS
Requiem pentru Domnul nostru Artur Silvestri
(30 noiembrie – 3 decembrie 2008)
Din nou mi-ai trimis,
îngerul surâzând
purtând în mâini
ca pe o sfântă ofrandă
spaţiul târziu
dintre cuvintele mele
şi focul cel sacru
jucând fascinant
dinaintea privirii.N-am murit, mi-ai spus,
aşa cum ar crede oricine.
Am călătorit,
am pribegit prin sine
o mie şi una de nopţi
pe tărâmul Milostivirii Divine.
M-am întors din
Tunelul portocaliu
ştiind c-o să-nviu,
iar astăzi
EU ÎNSUMI FIIND,,
-moartea mea ce-a murit
înviind,
e o legendă, un mit…
Topic: Poezii | Comments Off on MESAJ
« AnteriorulUrmătorul »
