Iobagul…
de Nicolae Nicoară-Horia | 6 Aprilie 2011
iobagis regis…
E-atâta Dragoste în mine
Şi libertate îndeajuns,
Eu sunt iobagul tău, ştii bine,
Un serv de-a pururea supus…
Sudoarea inimii curate,
Polenul strâns între petale,
Dau zeciuiala mea din toate
În schimbul fericirii tale!
Acum acest “iobag” mă doare
Că nu mai este cel ce-a fost,
Vremelniciile sub soare
I-au dat alt înţeles şi rost…
……………………………….
Supus mă ştiu celui dintâi
Şi Dumnezeu din cer suspină
Atunci când nu-i la locul lui
Cuvântul dat întru lumină…
Duminică, 19 Sept. 2010.
Topic: Poezii | Comments Off on Iobagul…
Sintaxa imaginii
de Mirela Corina Chindea | 5 Aprilie 2011
Percepţia e alta când îl cunoşti, când intri în lumea lui şi accepţi provocarea de-a face împreună cu el un “discurs asupra metodei”. Fiindcă Sergiu Lupse, tânărul regizor bistriţean, are idei precise, carteziene, cu privire la ce vrea, la ce urmăreşte să spună prin filmele lui. Şi multe să îţi arate… Idei care se modelează în prezenţa ta şi devin palapabile, materiale, asemenea imaginilor din filmele făcute până acum. Enunţurile lui “cu privire la” şi argumentele “asupra a” vorbesc despre maturitate şi decantare, despre evoluţie şi sete de autodepăşire.
I-am solicitat un interviu şi mă bucur că a acceptat să răspundă la câteva întrebări. Cartea lui de vizită, conform unei selecţii personale conţine câteva filme: Nature, Labyrith, Time Lapse, Glow si Breath.
Restul vă invit să descoperiţi dvs. accesând site-ul lui: www.sergiulupse.ro.
” … pentru mine imaginea este ceva viu, foarte maleabil, asemeni lutului…”
Sergiu Lupşe
1. Sergiu Lupse, spune-ne ceva despre tine: cum ai evoluat ca artist şi ce te-a determinat să faci film? Ce are special pentru tine “a şaptea artă”?
Totul a inceptut cu oraşul unde mi-am petrecut copilăria, Dej. Pentru mine acea perioadă a fost magică. Jocul a avut un mare impact asupra mea, probabil şi pentru că de mici obişnuiam să ne imaginăm lucruri, personaje, lumi fantastice. Pentru mine şi fratele meu, poveştile conţineau aceste lumi fantastice. De mic am fost fermecat de ele, pe vremea aceea, pe lângă câteva minute de Mihaela sau Bălănel şi Miaunel de la televizor, ascultam plăci de vinil cu poveşti. Pentru noi poveştile erau mult mai mult decât simple distracţii de o oră înainte de culcare. Era un exerciţiu excelent de imaginaţie, auzeam doar vocile actorilor şi eventualele efecte sonore, noi fiind responsabili de partea vizuală a poveştii. Ne imaginăm toate detaliile, personajele, costumele şi decoruri trăznite. Într-un fel eram creatorii propriilor noastre poveşti. Eram foarte fericit când ajungeam cu clasa să mergem la teatru de păpuşi şi vedeam imagini din poveştile pe care le ascultăm în fiecare seară. Îmi aduc aminte că încercam să imităm ceea ce vedeam la cinematograf sau la teatru, ne construiam din carton costume şi deveneam actorii din poveştile şi filmele noastre preferate. De mic am crescut în atmosfera din Citiţi şi restul… »
Topic: Interviuri | Comments Off on Sintaxa imaginii
ANTONIU PETRESCU (DON ELVIS) A DEVENIT CETĂŢEAN ITALIAN
de George Roca | 4 Aprilie 2011
ANTONIU PETRESCU (DON ELVIS) A DEVENIT CETĂŢEAN ITALIAN
Preotul catolic Antoniu Petrescu, cunoscut pe plan internaţional cu numele de artist „Don Elvis”, a devenit cetăţean italian, spun sursele din presa italiană. Iată ce ne mărturiseşte părintele despre acest eveniment:
„După ani de aşteptare, datorită birocraţiei şi după îndeplinirea condiţiilor pe care le impune statul şi constituţia italiană, am devenit cetăţean italian. Un itinerariu lung, dificil, care pune pe gânduri…!
Doresc să precizez faptul că nu mă simt trădator al patriei unde m-am născut şi nu am renunţat la cetăţenia română din ruşine de a fi român.
Eu voi rămâne întotdeauna român şi voi iubi mereu România, ţara unde m-am născut şi unde am crescut. Nu-mi reproşez nimic, am hotărât singur acest lucru pentru a mă pune în regulă în faţă statului şi a ţării în care trăiesc, care mi-a oferit mult în aceşti 18 ani de când mă aflu în Italia.
Cine a emigrat, după aşa-zisa revoluţie, ştie ce înseamnă acest lucru, de a-ţi lăsa familia, trecutul şi patria. Acest fapt nu este o glumă, o paranteză a vieţii sau o experienţă de împărtăşit cu ceilalţi. Nu mi s-a oferit posibilitatea de a mă afirma şi realiza în România, acesta este adevărul, am fost nevoit să iau drumul pribegiei! Eu sunt român, pe jumătate italian de acum, dar nu voi uita niciodată de unde am plecat. Iubesc România şi chiar mi-aş dori să colaborez cu industria artistică din această ţară.
Sunt dispus şi deschis oricărei fel de propunere şi iniţiativă de binefacere, pentru a construi imaginea României în lume.”
***
Topic: Diverse | Comments Off on ANTONIU PETRESCU (DON ELVIS) A DEVENIT CETĂŢEAN ITALIAN
POETUL – MAI VIU DECÂT DUMNEZEU…
de Adrian Botez | 1 Aprilie 2011
„SCRUM” , de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ
…Până azi, nefericita întâmplare a făcut să nu-mi cadă sub ochi poezia lui Ştefan Doru Dăncuş. Azi, printr-un plic pe care l-am deschis cam apatic, am văzut viscerele, sângele, piroanele şi am auzit strigătele omeneşti (lansate către cer şi către incendiile demonico-terestre) ale Poetului. Un Poet de o putere teribilă – asemănatoare cu cea a lui Atlas – cel ce uneşte gunoaiele/reziduurile bolborosind fierbinţi, ale pământului (în plin proces de desacralizare!), cu Cerul – Olimpian şi Mistic…
…Volumul de poeme fără titlu, deci putând fi citite la MODUL EPOPEIC! (bilingv: în românească şi în franceză), Scrum, al maramureşeanului (de obârşie) ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ), vorbeşte (cu o decenţă rară, pentru astfel de titanice opintiri de mărturisire, clarificare a beznei şi orbirii, opintiri de vizionarism, din partea, totuşi, a unui OM!) – ceea ce noi (în genere şi din ipocrizie!) tăcem, anesteziaţi şi laşi. Şi trădători – de noi şi de Creaţie şi de Creator. „Scrumul” este o stare cosmică, terestră şi umană, în acelaşi timp – stare de nebunie a incendiatorilor, dar şi apocaliptica promisiune că, după trecerea prin focul VIU, scrumul va re-învia în „altceva” (nu în zăpadă: „nu mai ninge în românia” – cf. p. 24), dar, poate, într-o primăvară prin care eul-dracul se vor pierde-rătăci, prin…pierdere de identitate terestră („ori poate că sunt dracul şi mi-am pierdut identitatea/prin grădinile parfumate ale acestei primăveri (ar trebui să-mi dau demisia/din funcţia de Ştefan Doru Dăncuş” – cf. p. 78): de la „trupul aruncat/de viu în crematoriu” – cf. p. 14 („după ce un om de nimic/ abia ieşit de la casa de nebuni/a turnat benzină şi mi-a dat foc la staţia peco” – cf. p. 26), până la „poemele astea/grămada asta de scrum de pe sandalele Tale” (cf. p. 48) sau: „două cifre au încolţit în terenul fertilizat cu/ore de puşcărie şi scrum de ţigară” cf. p. 18 – unde puşcăria şi scrumul de ţigară au devenit sinonimele înlănţuirii vieţii, de către principiile malefice, ostile şi opuse vieţii – dar şi sinonime ale răbdării omului, în faţa încercărilor infernale, la care-l supune Instanţa Trancendentă!).
…Poetul e trădat de lume, Lumea îşi trădează principiile şi „fericirile” creştinismului (deci, îşi anulează, pare-se, cu o violenţă şi furie inexplicabile, şansa soteriologică!). Poetul şi Lumea – „eterna” contradicţie a contemporaneităţii – …şi, prin lupta/opoziţia contradictorială, se creează premizele (invizibile, dar intuibile! ) unei glorii iminente …: „Meşterul Manole” este, aparent, un înfrânt al Iubirii/Anei Simetrice şi al Pământului – în realitate, este la fel de ridicul şi mistic-măreţ, pentru ne-iniţiaţii în spiritualitate, cât şi Iisus! – şi mai proaspăt, în trăire, decât însuşi Dumnezeu-Iisus, căci este, DEJA, iniţiat în dezamăgirile hristice – ale ultimelor sale zile terestre („pământul pentru cactus/pentru sânii tăi e pregătit: spini va bea/Isus în primele zile”- cf. p. 18).
Topic: Recenzii | Comments Off on POETUL – MAI VIU DECÂT DUMNEZEU…
« AnteriorulUrmătorul »
