Articole recente

Arhive

Categorii

Instrumente

Vin Floriile…

de Nicolae Nicoară-Horia | 17 Aprilie 2011

Iarăşi m-a trezit un Vers azi-noapte,
Mă ruga fierbinte să îl scriu,
Mirosea în el a mere coapte,
Ori a Veşnicie, nu mai ştiu…

„Vin acum Floriile, nu simţi?!”
Jur-împrejur erau dureri de floare,
Cele de muguri au trecut cuminţi
Şi numai rodul amânat mă doare…

Vin Floriile! Duminică-i aproape,
Îmi vărui pomii Gândului şi plâng,
Ce-i bucuria asta de sub pleoape?
Vreau, Doamne, în Poeme să mi-o strâng…

Iarăşi m-a trezit un Vers azi-noapte
Şi mă roagă, încă, să îl scriu,
Mirosea în Cer a mere coapte,
Ori a Veşnicie, nu mai ştiu…

Topic: Poezii | Comments Off on Vin Floriile…

OMAGIU POETULUI NICHITA STĂNESCU

de Elena Trifan | 15 Aprilie 2011

„Te iubesc, strigam, prezent al vieţii mele”
(Îndoirea luminii)

31 martie 1933, o nouă rază de lumină avea să aducă în peisajul literaturii române, un nou poet, Îngerul blond, născut la Ploieşti, în casa din strada Buciumului nr. 1, pentru a înscrie noi pagini în nemurirea spiritului ploieştean şi naţional.

Talentul precoce al copilului avea să se manifeste vijelios în anii tinereţii şi ai maturităţii, dăruind literaturii române peste 3500 de poezii cuprinse în volumele: „Sensul iubirii”, „O viziune a sentimentelor”, „11 elegii”, „Necuvintele”, „În dulcele stil clasic”, „Epica Magna”, „Opere imperfecte”, „Noduri şi semne”, „Necuvintele” şi peste 200 de interviuri.

Deşi prematur, la numai 50 de ani, aripile poetului s-au înălţat ascuţit la cer, în „ploi de meteoriţi” pentru a îmbrăţişa lumina şi pentru a se hrăni cu muzica sferelor, amintirea lui a rămas vie printre ploieştenii cărora le-a oferit o nouă formă de cunoaştere, inventând „necuvintele”, „nemirosul”, „neauzul”, „nevăzul”, „negustul”, „nepipăitul”, pe care i-a învăţat lecţia despre mersul pe valuri, despre mirosul pietrelor, despre cub, despre cerc, despre zbor.

An de an la sfârşitul lunii martie, ca şi când ar fi încă în viaţa pământeană, Nichita este sărbătorit de ploieşteni ca un veşnic început. Pentru omagierea poetului, cât şi pentru o mai bună cunoaştere a operei acestuia Casa de Cultură „I.L. Caragiale” din Ploieşti a iniţiat Proiectul educaţional judeţean „Mai aproape de Nichita” care printre alte activităţi a prevăzut ca pe data de 31 martie 2011 elevii din judeţula Prahova, la aceeaşi oră să recite din poeziile lui Nichita.

Pe data de 29 martie la Casa Memorială „Nichita Stănescu” din Ploieşti a avut loc vernisarea unei expoziţii de pictură realizate de elevii Colegiului Naţional „Alexandru Ioan Cuza” Ploieşti, pe baza poeziilor stănesciene, urmată de recitarea de poezii şi de o dezbatere profesori-elevi de la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza” Ploieşti, Grup Şcolar Industrial Energetic Ploieşti, Grup Şcolar „Toma Socolescu” Ploieşti, Şcoala „Elena Doamna” Ploieşti, cu privire la anumite aspecte ale operei lui Nichita: interpretarea de metafore, crearea de cuvinte inedite, metamorfozarea elementelor Universului.

Citiţi şi restul… »

Topic: Reportaje | Comments Off on OMAGIU POETULUI NICHITA STĂNESCU

GRAIUL-GRAALUL

de Adrian Botez | 14 Aprilie 2011

bătrâne Doamne – între – întunecate
crengurile Tale – îmi caut
inima

dintre ele – un roş
Măr cade: din el se
înfruptă popoarele – şi de-atunci
grăiesc neamurile singurul grai cu-nvăţare
al Tău: sfinţenia

e atâta negrăită
Lumină – clocotindă tăcere – aşteptare rămasă
îngerilor – în frunzişul din care
spre omenirea-nsărăcită dezlegatu-s-au – în sfârşit
glorioase – Rădăcinile Izvorâte-ale
Graiului-Graalului
***

Topic: Poezii | Comments Off on GRAIUL-GRAALUL

HRANĂ PENTRU SUFLET: LUMINA EPOPEII FRANCISCANE

de Cezarina Adamescu | 13 Aprilie 2011

Anacleto Iacovelli, “Vita di S. Francesco. Lo Sposo di Madona Poverta”, Casa editrice Francescana, Assisi 2000. Traducere din limba italiană: Preot prof. Dr.Ştefan Acatrinei O.F.M.Conv.

Motto:
„Binele ce mă aşteaptă e atât de mare, încât orice durere îmi e spre desfătare”.
-Sfântul Francisc-

Iniţiativa de a traduce preţioasa lucrare hagiografică a lui Anacleto Iacovelli, intitulată: “Vita di S. Francesco. Lo Sposo di Madona Poverta”, (“Viaţa Sfântului Francisc. Logodnicul Domniţei Sărăcia”), apărută la Casa editrice Francescana, Assisi 2000, este una cât se poate de remarcabilă, deşi, despre Sărăcuţul din Assisi s-a scris o bibliotecă de cărţi valoroase, începând cu hagiografii contemporani ai sfântului, de-a lungul a aproape opt secole în care, cel mai răspândit şi mai puternic Ordin religios a cunoscut o înflorire fără precedent, fiind cunoscut pe întreg globul. Şi dacă astăzi, charisma sfântului Francisc este actuală, aceasta se datorează faptului că, metoda de trăire creştină propusă de el este în sintonie cu viaţa însăşi, deşi în condiţiile contemporaneităţii învolburate şi acaparatoare, ceea ce a întreprins el este anevoie de realizat.
Cu toate acestea, exemplul lui de lepădare a bunurilor pământeşti pentru câştigarea coroanei virtuţilor cereşti, continuă a seduce un uriaş număr de creştini, fiind apreciat, urmat, simpatizat, nu numai de confesiunile catolice şi de religia creştină, dar şi de alte religii (musulmană, mozaică), ce-l consideră pe sfânt un om dumnezeiesc, venit în lume exact la momentul oportun pentru a trezi creştinătatea din moleşeala şi amorţeala în care se afla în veacurile XII şi XIII după Cristos. Un om care, dacă n-ar fi existat, ar fi trebuit inventat, aşa cum se spune, pentru că era amarnic nevoie de el.
Un om providenţial care cucereşte sufragiile tuturor, de ajuns să-i priveşti chipul în icoană ori statuie şi să-i vezi stigmatele care l-au făcut aidoma Modelului Său suprem, Isus Cristos, cu care s-a identificat în suferinţă şi trăire. Citiţi şi restul… »

Topic: Recenzii | Comments Off on HRANĂ PENTRU SUFLET: LUMINA EPOPEII FRANCISCANE


« AnteriorulUrmătorul »