Din suflet orişicând răsună
de Radu Botiş | 27 Martie 2023
Din Basarabia răsună
Un bucium peste plai străbun,
Şi îngerii cu Tatăl Bun.
Din Basarabia răzbate
Ecou de frate pân’ la cer
Iar Prutul inima împarte
În mare jale şi mister.
Din Basarabia se vede
Salutul fratelui cuprins
De dorul sfânt în care crede
Şi de oftat pe veci nestins.
……………………………….…….
Din Mama Ţară tot răsună
Alt bucium peste plai străbun,
Parcă din ceruri se adună
Şi îngerii cu Tatăl Bun.
Topic: Diverse | Comments Off on Din suflet orişicând răsună
SCRIITORII DESPRE… SCRIITORI!
de admin | 3 Martie 2023
3 Martie – Ziua scriitorului!
Motto:
„Artele și literatura, expresia inteligenței, n-au speranță de viață decât acolo unde ele își trag originea din însăși tulpina popoarelor. Altminteri ele nu sunt decât niște plante exotice, pe care cel dintâi vânt ori le îngheață, ori le usucă. Ca să avem arte și literatură națională, trebuie ca ele să fie legate cu societatea, cu credințele, cu obiceiurile, într-un cuvânt, cu istoria noastră. Literatura noastră are nevoie de UNIRE , iar NU de DESTRĂMARE” (Mihail Kogălniceanu).
1. TUDOR ARGHEZI (1880-1967 ) – „Fiecare scriitor de cuvinte, de catapitesme (altare) de cuvinte, de turle și sarcofagii de cuvinte. Cuvântul construit poate să aibă gust și mireasmă; poate oglindi în interiorul lui profunzimi imense pe-o singură latură lustruită; el dă impresii de pipăit aspru sau catifelat, după cum sapă-n lespezi sau strecoară prin frunze”.
2. LUCIAN BLAGA (1895-1961) – „Există un geniu mare și impersonal care se depozitează în limba oricărui popor. Scriitorii pot să fie buni sau răi conducători ai acestei substanțe, cum metalele sunt bune sau rele conducătoare de căldură sau electricitate. Valoarea unui scriitor nu atârnă însă deloc de această capacitate conducătoare, cum desigur nici valoarea metalelor nu depinde de vreo capacitate analogă”.
3. GALA GALACTION (1879-1961) – „Scriitorul să nu se dezintereseze de noi, ci, punându-ne mereu sub sub ochi icoana noastră și a vremii noastre, superior înțeleasă, să ne facă să simțim – în comedie, în roman, în poezie – cât de mult ne mai lipsește, până la idealul spre care el ar vrea să ne vadă îndrumați. Așa a făcut Eminescu. Așa a făcut Caragiale”.
4. MIHAI EMINESCU (1850-1889) – „Scriitorul trebuie să scrie pentru publicul ce-l are și să se coboare la nivelul acestui public. Când mă aflu față cu cei bătrâni, cu literatura din deceniile trecute, pare că sunt într-o cameră încălzită… Simți că acești oameni erau într-un contact nemijlocit cu un public oarecare, mic ori mare, dar în sfârșit era un public. Față cu cei moderni parcă mă simt într-o cameră rece și, într-o cameră rece, va fi observat oricine asta, pare că lipsește ceva, nu căldura însăși, ci ceva pipăit, parcă pe peretele curat fusese ceva și nu mai este, sau simțământul în familie când a murit cineva în casă”.
5. EUGEN LOVINESCU (1881-1943) – „Icoana ce ne rămâne de pe urma unui scriitor mort din timpurile bătrâne e ca o icoană sculptată pe îndelete în ani îndelungați. Fiecare generațiune a ajutat la săparea ei, netezind unele linii, dând mai mult relief altora, preumblându-și dalta peste tot pentru ca asemănarea să fie cât mai mare. Numai astfel am ajuns azi a avea icoane, desăvârșite pentru totdeauna”.
6. CAMIL PETRESCU (1894-1957) – „Scriitorul este o lampă care luminează bolțile întunecate unde se plăsmuiesc loviturile nedrepte, ascunzișurile unde foiesc guzganii, dedesubturile umede, unde colcăie gângăniile lacome. Asta e puterea lămpii, și numai prin actul luminii”.
7. NICHITA STĂNESCU (1930 -1983) – „Puțini sunt scriitorii care reușesc să-și depășească epoca. Dar nu cunosc nici un scriitor și nici un artist înr-adevăr talentat care să nu aibă ca sistem de referință activ în opera sa, epoca în care trăiește”.
8. GEORGE CĂLINESCU (1899-1965) – „Scriitorii, îndeosebi romancierii, ar trebui să încerce să picteze cât mai mult „nudul” MORAL și să fugă de costumația de atelier. Nu trebuie să disprețuiască opiniile ce se dau asupra sa și nu va răspunde niciodată criticilor”.
9. OCTAVIAN GOGA (1884-1938) – „Scriitorul trebuie să fie un luptător, un deschizător de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtrează durerile poporului prin sufletul lui și se transformă într-o trâmbiță de alarmă. Picăturile de cerneală pe masa unui scriitor sunt ca stropii de sânge pe-un câmp de bătălie”.
10. MIHAIL SADOVEANU (1880-1961) – „Moartea unui scriitor este un lucru trist. Cade în pulbere o lume de priveliști, de tipuri, de fapte, de gânduri. E același lucru ca pierirea în nemărginire a unei stele, – cu tot ce putea ea să cuprindă, cu tot ceea ce noi nici nu bănuim”.
„LA MULȚI ANI” cu sănătate și fericire, tuturor „TRUDITORILOR” penelului!
Cu dragoste creștinească,
părintele Ilie
Topic: Editoriale | Comments Off on SCRIITORII DESPRE… SCRIITORI!
Mărturii maramureșene
de admin | 16 Februarie 2023
Revista de cultură, tradiție și atitudine civică – ,,Mărturii maramureșene”
Vasile BELE
Truditori și ostenitori, colectivul de coordonare, ne-au surprins iarăși. Rostesc acest lucru, în cunoștință de cauză, pentru că am citit și am în colecția personală, fiecare număr din această impresionantă revistă, mulțumind Dreptului Dumnezeu pentru că ne-a intersectat pașii, cu fondatorul acesteia, scriitorul Radu Botiș. Încă un mare și din suflet mulțumesc îl rostesc pentru includerea cu materiale în fiecare număr al revistei, fapt ce mă onorează și mă obligă, deopotrivă. Observ că, mereu, revista primește consistență și își păstrează valoarea literară, dovadă că există literatură de valoare, este apreciată și promovată, prin toate mijlocele posibile (ziare, cărți, reviste, scris sau virtual).
În cuprinsul celor 220 de pagini apar scriitori din țară și din străinătate. Scriitoarea Ionica Bandrabur (Slănic-Moldova), semnează editorialul, numindu-și-l ,,Amprenta condeiului pe albul hârtiei (Mărturii maramureșene)”, unde afirmă: ,,Citind cu atenție din ultimele scrieri se observă cu ușurință situațiile în care omul se zbate astăzi în societate pentru supraviețuirea împotriva josnicelor evenimente, create ca jocuri ale minților bolnave. De la prima privire, sare în ochi originalitatea lucrărilor și puterea sentimentelor liber exprimate. este bine de notat: poezia patriotică este ridicată la rangul unei confesiuni, scrisă cu durere în suflet și dragoste față de țară”, (p. 7).
Urmează, ,,Roadele mântuirii…”, un cuvânt de gir semnat de Radu Botiș, pentru volumul ,,Mântuirea universală și personală” (recomandată de revista Mărturii maramureșene), autor fiind Sorina Mihaela Botiș, unde Domnia Sa afirmă: ,,Nevoie de mântuire a omenirii din robia răului a fost simțită de toate popoarele. dorința de răscumpărare a sufletelor și jertfele, semn al acestei dorințe și mijloc de împăcare, le întâlnim la toate religiile”, (p.9).
La secțiunea Poezie – cei care semnează – cuprinși de profunzime, cu mesaje puternice, se simte originalitatea și autenticitatea. Iată, câteva nume de referință pentru această rubrică: Elisabeta Boțan, Dumitru Buțoi, Nicolae Silade, Ioan Pavel Azap, Elena Armenescu, Ana Urmă, Eugen Cojocaru – inclusiv un Medalion literar, Radu Botiș, Carmena Băințan, Marin Dumitrescu, Cornel Lar, Claudiu Liviu Onișoară, Olimpia Mureșan, Gelu Dragoș, Maria Filipoiu, Olga Văduva (Grigorov), Puiu Răducan sau Smaranda Cazan Livescu.
Luminița Cornea (Graure) semnează articolul ,,Maramureșul în inima mea”, Cleopatra Lorințiu, scrie despre ,,Plantele abandonului”, iar prof. Olimpia Mureșan, semnează un semnal editorial despre volumul ,,În brațele luminii…”, autori Radu Botiș & Gentiana Muhaxhiri.
Un articol laborios și foarte frumos întocmit de către membri din colectivul de redacție și Ioan Andrei Botiș, este: ,,Din istoria locului nost. Castelul Blomberg, Gârdani, Maramureș”, cu un Scurt istoric al familiei von Blomberg, Castelul Blomberg și incinta – evoluția istorică, articol documentat, cu poze, schițe de hartă, blazonul castelului… un articol ce se va continua în numerele viitoare ale revistei.
Editorul Ioan Romeo Roșiianu, semnează articolul ,,Nevoia de Divinitate și refugiul în tine însuți”, protos dr. Maxim Iuliu Marius Morariu, ne dăruiește câteva ,,Gânduri dedicate unei frumoase aniversări”, cu referire la părintele arhimandrit Dumitru Cobzaru – călugăr de vocație, iar Mihaela CD – Uniunea Scriitorilor din Canada TWUC, ne surprinde extrem de plăcut cu ,,Iubirea se află în noi și așteaptă să fie descoperită”.
La secțiunea In memoriam, aflăm date interesante despre Adrian Popescu, un articol semnat de Ana Cristina Popescu, numit ,,Astăzi a nins încă odată”, iar Marius Wagner Bucur scrie despre ,,Famagusta <<Biserici gemene>> ale Templierilor și Ioaniților. Poeta și scriitoarea Mariana Moga semnează câteva date monografice despre ,,Viscri – satul cu aer medieval”. Personal, aduc mulțumiri repetate, pentru includerea unor materiale semnate – mă refer la semnalarea unor apariții editoriale, articol numit ,,Mulțumesc, pentru toate darurile de suflet de la un minunat om cu suflet – Radu Botiș”, (p.98-107), iar din Atlanta, USA, citim despre Smaranda Cazan Livescu – într-un ,,Portret de român”. Ștefan Popa ne surprinde plăcut cu recenzia editorială a volumului Sorinel Mihaela Botiș – ,,Mântuirea universală și personală”, numind această recenzie: ,,Din robia morții la libertatea vieții”. Am avut bucuria să îl cunosc personal, cu ceva vreme în urmă, iar între noi s-a împământenit o prietenie sinceră, o colaborare minunată – mă bucur pentru așa oameni deosebiți.
Secțiunea ,,Meridiane literare”, îi are ca ,,actori” pe John Gomez (Bucaramanga, Columbia), Asuncion Caballero (Badajoz, Spania), Johnny Ciatlos Deak (senior editor – Canada), Maria Tomița Corini (Republica Moldova).
Despre ,,Familia de dascăli Valeria și Vasile Oros din Someș-Uileac”, ne vorbește cu sinceritate și evidentă emoție Radu Botiș, prestigioși și valoroși dascăli ai școlii românești cărora li se cuvine înmiit respect. Semnatarul acestui articol își numește articolul ,,Cu gândul la cei care ne-au îndrumat cândva pașii…”, în fapt un Laudatio meritat despre viața, tinerețea și dăruirea celor doi dascăli. Să vă bucurați de sănătate și să fiți fericiți alături de cei dragi, adaug și eu, cu gând și recunoștință.
Mirela Penu – (un om extraordinar, în fapt, o familie extraordinară), scrie despre ,,Lacrima”, Viorica Ancuța Cârcu, ne oferă câteva ,,Reflecții”, iar scriitoarea Vasilica Mitrea – președinta Ligii Scriitorilor Dobrogeni, membră a UZPR – semnează ,,La casa Bogatului”. Felicitări, dragi prieteni dragi – dor de voi! Stâmpăr dorul de voi citindu-vă! Gelu Dragoș alăturat poeziilor publicate mai semnează și articolul ;;AL. F. Țene sau dragostea față de cultură română”.
Ionuț Țene – face referire la romanul ,,Isus”, autor Eugen Cojocaru – ,,un roman cinematografic și o provocare teologică”, Gelu Dragoș semnalează apariția editorială a revistei ,,Din vatra satului”, aflată în al XIV-lea an de la înființare și peste 35 de numere (cel puțin 2 apariții într-un an! Doamne ajută, la cât mai multe și mai valoroase asemenea realizări – spre cinste și bucurie!), iar Vasile Tivadar scrie despre ,,Nucleara nu-i soluție, este doar un suicid planetar!”.
Constantin Marin, ,,…lecturând Mărturii maramureșene, nr. 8-9, 2021”, își lasă niște ,,Gânduri…”, drept împărtășire de emoție și bucurie, pr. dr. Vasile Grăjdan, face o ,,Cronică”, iar Alina Daniela Popescu face o ,,Călătorie spre țara cu cer albastru și ape cristaline”.
Buna prietenă Aurelia Rînjea, scrie despre ,,Dor de viață”, iar pr. Ilie Bucur în colaborare cu Olimpia Mureșan ne transmit câțiva ,,Picuri de înțelepciune”.
În secțiunea ,,Așezările din Maramureș de-a lungul istoriei – lucrări monografice”, ne este prezentată de Biblioteca Județeană ,,Petre Dulfu, Baia Mare, prin recomandarea săptămânii – ,,Ulmeni – studiu monografic”, autori Mircea Botiș & Radu Botiș. Pentru că am citit acest studiu și știu cuprinsul acestuia, repet felicitările către autorii implicați în acest proiect – (re)descoperirea comorilor din lada de zestre a satului românesc, articol urmat de ,,Personalități locale – oameni de cultură din orașul Ulmeni și satele aparținătoare” – unde sunt amintiți Florian Ulmeanu, Florica Bud, Radu Ulmeanu Radu Botiș (toți din Ulmeni), Emil Gavriș, Vasile Morar, Vasiliu Gavriș și Ioan Meteș Morar Chelințanu (toți din Chelința), Petre Dulfu și Iulian Sălăjan (amândoi din Tohat), din Mânău – Teodor Topan, din Someș-Uileac – Milian Oros și Traian Oros, iar din Vicea sunt amintiți – Viorel Mureșan și Vianu Mureșan.
Despre ,,Lansarea numerelor 8-9 ale revistei Mărturii maramureșene”, scrie lt. col. (rz.) Liviu Aurel Pârjol – o activitate desfășurată la sediul ANCMRR din M.A.I., Filiala ,,Pintea Viteazu”, Maramureș.
,,Lecția de poezie a Răsăritului”, ne este oferită Gabriella Costescu, iar Grigore Leșe, scrie un articol despre ,,Ucenicia în cultura tradițională sau despre cum ducem mai departe tradiția” – un articol sensibil ce ar trebui să fie citit de cât mai mulți. Alexandru Ruja, scrie despre cum ,,Meșteșugul supraviețuiește! Dranițe se mai fac, dar s-au scumpit”, iar despre proiectul ,,Eminescu, un vis în așteptare!”, (desfășurat sub egida UZPR Filiala Timiș, coordonat de Dumitru Buțoi), fac eu semnalarea, ca și participant de festivitatea de premiere – Radu Botiș, fiind unul dintre premianții acestui festival la secțiunea poezie și Angelica Vele (tot maramureșeancă de-a noastră!), premiul la poezia religioasă.
La secțiunea Remember – revista ,,Slova creștină”, izvor de lumină, semnează prof. dr. Elena Trifan, pentru ca la final să aflăm vești despre cele mai noi apariții editoriale sosite pe adresa redacției revistei ,,Mărturii maramureșene”.
În linii mari așa arată sumarul acestei minunate reviste. Cu mult, cu puțin, eu felicit această apariție, mă onorează și sunt bucuros să fiu și eu, unul dintre colaboratori.
Felicitări, colectivului de redacție, cei care au votat includerea materialelor! Felicitări, tuturor participanților incluși!
Vivat! Crescat! Floreat!
Vivat revista ,,Mărturii maramureșene”…
Topic: Diverse | Comments Off on Mărturii maramureșene
Concurs de creație poetică pentru copii
de Radu Botiş | 1 Februarie 2023
CONCURS DE CREAȚIE POETICĂ “NICHITA STĂNESCU”
Cu ocazia Zilei aniversare NICHITA STĂNESCU, Casa Română de Cultură organizează un concurs de creație poetică pentru copii.
Concursul îşi propune să sporească în mod creativ sentimentul patriotic la copii, prin promovarea valorilor morale şi intelectuale în vederea menținerii tradiţiilor poporului român.
Vor participa copii cu vârste cuprinse între 4 si 12 ani.
Lucrările pot fi trimise până în data de 20 Martie 2023 pe adresa de email:
CasaRomanaCultura@hotmail.com
Se poate trimite prin e-mail şi acceptul pentru publicarea audiovizualului de către departamentul de comunicare și protocol al Casei Române de Cultură.
Topic: Diverse | Comments Off on Concurs de creație poetică pentru copii
« AnteriorulUrmătorul »
