Scriitoarea Angela Monica Jucan nu mai este!
de Gelu DRAGOŞ | 31 Iulie 2023
Deși titlul pare banal, inima mea este puternic zguduită de trista veste pe care am primit-o de circa un minut de la Ștefan Selek, mulți ani colegul ei la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare. Cu Angela Monica am început să colaborăm când a scris o carte biografică despre Corul bărbătesc din Finteușu Mare și îmi cerea date despre unii membri, inclusiv ce cunosc despre dirijorul, profesorul și directorul Andrei Dragoș. Apoi ne-am intersectat la BJPD, am stat la o cafea și am pus literatura contemporană la cale. A scris despre mine (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2017/02/22/gelu-dragos-mapa-biobibliografica/) și nu știu dacă am reușit vreodată să-i mulțumesc așa cum se cuvine. Era o perfecționistă, o cercetătoare minuțioasă, cu studii serioase în acest sens, motiv pentru care dr. Teodor Ardelean o aprecia tacit, îi oferea un program de lucru în care ea avea multă libertate, spre deosebire de alți colegi.
Înainte de a pleca la fiica ei peste ocean, mi-a făcut o vizită prietenească la Lucăcești împreună cu fiul ei Amza iar eu doream să-i ofer de toate din grădină noastră dar ea a ales să-și ducă cu ea doar …busuioc! Am rămas prieteni, am vorbit mult pe mail, până mai deunăzi. Era mândră de nepoțica ei, mi-a povestit cum se simte pe pământ străin, dar nu mi-a vorbit niciodată despre problemele ei de sănătate. Era tristă după plecarea la cele veșnice ale lui Adrian Pop, poetul din Copalnic Mănăștur. Mi-a trimis sporadic materiale pe care m-a rugat să le public pe blogul personal, spunându-mi că se trezește și se culcă cu blogul ”Moara lui Gelu” fiindcă este cel mai aplecat asupra activităților culturale din Maramureș.
Căut pe internet să aflu mai multe date despre Angela Monica Jucan, dar cum ea era modestă, discretă, inclusiv cu viața sa, am descoperit doar aceste câteva date oferite de un site intitulat ”Scriitori contemporani”:
~Jucan Angela Monica~
n. 2 dec. 1952, Cluj Napoca
Numele actual: Angela-Monica Spiridon;
Religia: Ortodoxă;
Copii: Ioana-Cosânzeana şi Amza-Mihail;
Studii: Facultatea de Filologie – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoţia 1976);
Ocupaţia actuală: Pensionară din funcția de bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare;
Volume proprii:
– Optimismul bacovian, Cluj-Napoca, Editura Dokia, 1999.
– „Patologia” lui Păcală sau Simptomatologia sănătăţii, Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, 2006.
„Înstelatul Finteuş”, editată de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, 2018.
În volume colective:
– Eminescu în actualitate, Cluj-Napoca, Editura Sedan, 2000.
– Paşi în iarba ninsă, Cluj-Napoca, Editura Remus, 2000.
– Biruirea de sine. Volum omagial Mircea Vulcănescu, Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, 2004.
Ea va rămâne în memoria noastră prin scrisul ei, prin talentul nativ și dragostea de literatura română și cea universală, fiind un model de urmat pentru mai tinerii ei colegi de la Biblioteca județeană care trebuie să conștientizeze faptul că reușești în viață doar prin muncă, multă trudă și sacrificii. Să ai parte de odihnă veșnică, Angela Monica Jucan!
Topic: Diverse | Comments Off on Scriitoarea Angela Monica Jucan nu mai este!
Diarium Academicum Septentrionis (XXV)
de admin | 7 Iulie 2023
de Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
Ioan Mihalyi de Apșa
Primăvara 1917. La manifestările organizate de Societatea „Petru Maior” a studenților români din Budapesta este invitată să cânte doinele lui Tiberiu Brediceanu domnișoara Iuliana Mihalyi de Apșa (născută în 1896 la Sighet), fiica academicianului maramureșean dr. Ioan Mihalyi de Apșa. (Informație de la prof. Ioan Ardeleanu-Pruncu).
5 decembrie 1933. În „Astra Maramureșului” se relatează despre cupletul Pe când era bunica fată în care s-a remarcat prezența „de mare viitor” a fiicei familiei Butuc, Păpușica, din Ocna Șugatag. Este cea care, peste ani, va ajunge celebră, sub numele Marga Barbu, după căsătoria cu scriitorul Eugen Barbu, care a adulat-o pentru rolurile ei în filmografie. Tatăl, inginerul Petru Butuc, a fost director al Salinei Coștiui, apoi al celei de la Ocna Șugatag, iar, mai apoi al Regiei Salinelor de la Cămara-Sighet, unde, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea se afla una dintre cele mai mari mori de sare din Imperiul Austriac. Mama, Olimpia Butuc a condus, la Palatul Cultural ASTRA din Sighet, Cursul de gimnastică ritmică.
11 iunie 1958. La Stația de radioficare locală Sighetul Marmației este difuzată schița dramatică Justiție de I. L. Caragiale. În distribuție: Gheorghe Codrea, Areta Moldovan și Ioan Godja. Regia artistică: Elisabeta David.
23 martie 1889. În urma Raportului întocmit de Titu Maiorescu, Vasile Maniu și Iacob C. Negruzzi din partea Comisiunii juridice, Academia Română hotărăște acceptarea donației din 6 ianuarie 1888 a lui Ioan Fătu, fratele medicului și naturalistului Anastasie Fătu și aprobă Regulamentul Fondului, din care trebuia să se cumpere și să se tipărească, pentru școlile rurale, cărți didactice ori să se premieze autorii unor asemenea scrieri și să se remunereze membrii Comisiilor cu analizarea lor. Considerând ca o „sfântă datorie de a îndeplini cât mai bine” prevederile testamentului, Academia Română trimitea în fiecare an pachete cu cărți ștampilate cu legenda „Academia Română – carte dată fără plată din Fondul «Ioan Fătu»”, învățătorii fiind obligați să returneze adeverințe de primirea și distribuirea lor” (Vezi Doina N. Rusu, Patrimoniul Academiei Române, Donatori și donați. 1860-1948, Editura Academiei Române, București, 2008, p. 197-201). Astfel de donații sunt consemnate și în Maramureș, în mai multe rânduri.
11 iulie 1930. Prin Hotărârea nr. 113 a Consiliului de Miniștri, semnată de Iuliu Maniu, orașul Baia Mare a fost declarat stațiune climaterică, acordându-i-se și avantaje dar și obligații legate de această nouă calitate. S-a întocmit și tipărit un Regulament al stațiunii și s-au luat măsuri de popularizare a frumuseților orașului și împrejurimilor, inclusiv a locurilor de agrement.
29 mai 1930. În „Gazeta Maramureșeană”, 11, nr. 22, p. 4 Gheorghe Dăncuș semnează articolul „Itinerarul lui Iorga în Maramureș”.
9 noiembrie 2022. În parcela Academiei Române din incinta Cimitirului „Șerban Vodă-Bellu” din București a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru membrii și donatorii Academiei Române care își dorm somnul de veci în cel mai mare cimitir din Capitală. Rugăciunile părinților de la Patriarhie ce au săvârșit slujba s-au îndreptat și spre cei care, din binecuvântate pricini, odihnesc în alte locuri de înveșnicire, cum este și cazul marelui donator al Academiei Române, Petre Lucaciu, înmormântat la 6 noiembrie 1926 la Biserica greco-catolică „Sfântul Vasile” din București. Din partea Academiei Române, Petre Lucaciu a fost evocat de acad. Ioan Bianu.
6 noiembrie 1926. Cel care, prin Testament, și-a pus averea la dispoziția Academiei Române, ing. Petre Lucaciu, fratele mai mic al lui Vasile Lucaciu, și care a încetat din viață la 3 noiembrie a.c. la București, a avut o grandioasă ceremonie de înmormântare la Biserica greco-catolică „Sfântul Vasile” din București, care s-a dovedit neîncăpătoare și cu această ocazie. Au vorbit reprezentanți ai instituțiilor pe care le-a servit în chipul cel mai devotat cu putință: Societatea „Creditul Minier”, Salina Slănic-Prahova, Asociația Generală a Inginerilor din România, Asociația Inginerilor și Tehnicienilor din Industria Minieră din România. Din partea Academiei Române, căreia i-a lăsat prin Testament averea sa, ing. Petre Lucaciu a fost evocat de acad. Ioan Bianu.
13 noiembrie 2017. Pe blogul armonii culturale.ro (aparținând Revistei „Armonii Culturale”: fondată în 2011 la Adjud ca Revistă universală de creație și atitudine culturală) prof. dr. Constantin Dobrescu realizează un frumos medalion „Inginer Petre Lucaciu”, despre fratele mai mic al lui Vasile Lucaciu, născut la 15 ianuarie 1866 în Baia Mare și trecut în veșnicie la București la 3 noiembrie 1926. O scurtă, cuprinzătoare și elocventă biografie pentru cel care, prin gestul său de cea mai elevată atitudine, a lăsat Academiei Române, prin Testament, averea sa, fiind onorat cu un frumos panegiric în 6 noiembrie 1926, la Biserica Greco-Catolică „Sf. Vasile” din București, de către marele om de cultură și academician Ioan Bianu. Prof. dr. Constantin Dobrescu dedică aceste rânduri despre ing. Petre Lucaciu preotului stavrofor Radu Botiș din Ulmenii Maramureșului „distins om de cultură și patriot de excepție, precum și fiicei sale Andreia, care prezintă cu talent și har Balada lui Vasile Lucaciu”.
4 noiembrie 2022. În publicația electronică a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare (e-Bibliotheca Septentrionalis) se menționează de către Andreia Botiș și Radu Botiș, apariția nr. 12-13, An IV al revistei de cultură, tradiție și atitudine civică „Mărturii maramureșene” (172 de pagini), sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și asociației „Ars Vivat”. Din cuprins, decelăm semnături prestigioase: prof. dr. Ioan Bolovan (Participarea românilor din Copalnic Mănăștur la Primul Război Mondial), Gh. Pârja, Pamfil Bilțiu, Radu Botiș, col. Gavril Babiciu, Zenovia Zamfir, Adrian Botez, Gelu Dragoș, Aurel Ghilezan ș.a.
Octombrie 1927. Academia Română a dat 46.000 de lei din fondul „Ioan Fătu” pentru ca în Maramureș să se procure cărți didactice copiilor săraci.
4 iunie 1928. Are loc la Baia Mare Adunarea Generală a Reuniunii femeilor române. A fost invitat să conferențieze profesorul G. Bogdan Duică, rectorul Universității din Cluj, care a vorbit despre „Doinele și lăcrămioarele” lui Vasile Alecsandri. Acțiunea s-a desfășurat la Teatrul „Ștefan Vodă”. La final a avut loc o paradă a Carelor alegorice „Deșteaptă-te române”, „Horia, Cloșca și Crișan” și „Pintea Viteazul”.
…
Topic: Studii | Comments Off on Diarium Academicum Septentrionis (XXV)
,, Marturii Maramureșene”, numerele 14-15 /2023
de admin | 17 Iunie 2023
MEMBRI ANCMRR-FILIALA “PINTEA VITEAZU” MARAMUREȘ, PREZENȚII LA DARE DE SEAMĂ ȘI LANSARE REVISTĂ LA CERCUL MILITAR BAIA MARE
În 15.06.2023, la Cercul Militar din cadrul Casei Armatei, a avut loc Conferința anuală de dare de seamă pe anul 2022, a Asociației Cultul Eroilor ,,Regina Maria ” Filiala Maramureș-președinte Col.(rtr.) Ioan Bota.
După desfășurarea activităților de dare de seamă și luări de cuvânt, a urmat lansarea Revistei ,, Marturii Maramureșene”, numerele 14-15 /2023, redactor sef, colegul nostru al ANCMRR din M.A.I.- Filiala ,, Pintea Viteazu” Maramureș,Radu Botiș,UZPR,
Moderatorul evenimentului a fost Col.(rtr.) Ioan Bota, care a făcut o prezentare biografică a redactorului revistei, după care au fost luări de cuvânt din partea celor prezenți, care au adresat felicitări autorului, atât pentru apariția acestui număr al revistei, cât și pentru premiile și diplomele primite în 2022 – 2023, la diferite evenimente de carte, precum și pentru cărțile proprii de proză și poezie, iar colegele noastre Băințan Carmena – Felicia și Oancă Aurelia, au recitat poezii din creațiile lor proprii.
La final a luat cuvântul redactorul,Radu Botiș, care a făcut o prezentare amplă a revistei amintind și câțiva membrii ai asociației noastre care au publicat articole în această revistă, printre care, Col. (rtr.) Babiciu Gavril, Col. (rtr.) Ceterchi Ioan, G-ral de bg.(rtr.) Pop Ion, Lt. col.(r.) Parjol Liviu – Aurel, Prof. Băințan Carmena – Felicia și Prof. Oancă Aurelia.
La finalul manifestărilor a avut loc o socializare între toți membri prezenți.
(col. (r) Liviu PÂRJOL)
Topic: Diverse | Comments Off on ,, Marturii Maramureșene”, numerele 14-15 /2023
“Mărturii Maramureșene”
de admin | 12 Iunie 2023
Joi, 15.06.2023,ora 10.00, în sala de festivități a Cercului Militar Baia Mare se va desfășura adunarea generală anuală a A.N.C.E. “REGINA MARIA” -Filiala Maramureș și prezentarea nr. 14-15/2023 a revistei “Mărturii Maramureșene”- redactor șef Radu Botiș.
Col.(r.) Ioan Bota
Topic: Diverse | Comments Off on “Mărturii Maramureșene”
« AnteriorulUrmătorul »
