Ierom.Maxim Morariu:Ulmeni Maramureş
de admin | 8 Septembrie 2015
Pr. Radu Botiş, Prof. Mircea Botiş, Ulmeni Maramureş,Editura Olimpias, Galaţi, 2011, 273 p.
Recenzie de ierom. Maxim Morariu
Genul monografic a cunoscut un adevărat reviriment în ultima vreme, când, prezentări ale unor oraşe, localităţi, biserici sau monumente, au inundat de-a dreptul piaţa de carte contemporană. Nu toate apariţiile editoriale sunt însă de calitate, multe dintre ele fiind condiţionate mai degrabă de obţinerea unor grade profesionale sau de confirmarea statutului de intelectual al autorilor decât de profesionalismul muncii lor.
Lucrarea pe care dorim însă să o propunem cititorilor este una ce împlineşte întru totul standardele calitative ale unei monografii. Experienţa autorilor[1] în materie de publicistică şi buna cunoaştere a locurilor descrise, din care provin ei, garantează acest fapt. Garanţi ai calităţii sunt şi cei doi prefaţatori, domnul cercetător ştiinţific I Remus Câmpeanu, de la Institutul de Istorie ,,George Bariţiu” din Cluj-Napoca (pp. 5-8) şi părintele Vasile Augustin, vicarul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului (pp. 9-10), care apreciază în mod favorabil cercetarea celor doi autori, subliniind multiplele valenţe ale acesteia.
Volumul este structurat pe întinsul a nouă capitole şi cuprinde de asemenea anexe şi o listă bibliografică. Autorii se străduiesc să realizeze atât o amplă incursiune în istoricul oraşului maramureşean (pp. 15-45), cât şi o prezentare a principalelor caracteristici ale acestuia, respectiv învăţământul şi cultura (pp. 46-53), resursele naturale (pp. 54-68), demografia (pp. 69-90), activitatea economică a urbei (pp. 91-124), aspectele etnografice (pp. 125- 142), personalităţile locale (pp. 143-215). Bibliografia întrebuinţată este, de cele mai multe ori, una adecvată cercetării şi actualizată, autorii utilizând cele mai noi cercetări în materie, iar anexa (pp. 239- 264), densă şi ea, conţine un număr mare de facsimiluri după documente importante din istoria oraşului şi fotografii cu lăcaşurile de cult, instituţiile principale, clădiri sau persoane importante din istoria lui de ieri şi de azi.
Interesant este, de exemplu, capitolul despre datini şi obiceiuri, în paginile căruia autorii vorbesc nu doar despre tradiţiile populare cu valoare etnografică, ci şi despre gastronomie, tradiţii privitoare la agricultură, faună, ocupaţii casnice sau limbaj. Descrierile unor obiceiuri cu valoare fundamentală pentru viaţa omului sunt şi ele ample. Spre deosebire de etnografii laici, părintele Botiş insistă însă şi asupra puternicei legături existente între Biserică şi obiceiul propriu-zis. Iată, de exemplu, cum se încheie descrierea nunţii:
,,La ieșirea din biserică și pe parcursul traseului până la locul unde va avea loc nunta, cu mulți ani în urmă, anumiți feciori puneau diferite piedici, care, de fiecare dată, pentru a fi înlăturate intervenea nașul cu câte o sticlă de țuică. După ce calea era liberă alaiul ajungea cu bine la locul unde era organizată masa și continua nunta. Avea loc „orația cu găina” așezată pitoresc pe o tavă, purtată de către socăciță.Pe la miezul nopții începe „jocul miresei” moment anunțat de către unul din cei doi reprezentanți ai mirilor (staroste). Primul intră în joc mirele, apoi nașii, părinții mirilor, rudele cele mai apropiate, apoi nuntașii” (p. 135).
Calitatea de preot a unuia dintre autori este desconspirată parţial şi de atenţia pentru aspectele confesionale şi de atenţia pentru istoricul lăcaşurilor de cult din localitate. Astfel, în cadrul capitolului, alături de frumoasa analiză în care, alături de dicţionarul lui Coriolan Suciu[2] întrebuinţează şi alte surse în scopul obţinerii unor informaţii complete cu privire la aspectele toponimice, de bogatele informaţii cu valoare istorică, extrase fie din surse arhivistice inedite, fie din surse edite. se regăsesc şi elemente privitoare la situaţia confesională a oamenilor locului şi la istoricul locaşurilor lor de cult.
Având în vedere aceste aspecte, nu putem decât să remarcăm valoarea operei părintelui şi a domnului profesor Botiş, să o recomandăm călduros şi să credem că ea îşi va găsi locul atât în circuitul ştiinţific, cât şi în bibliotecile fiilor zonei şi a iubitorilor istoriei şi spiritualităţii româneşti de pretutindeni.
[1] Căci, de exemplu, părintele Radu Botiş este fondatorul şi redactorul şef al revistelor electronice Glas comun şi Slova creştină. De asemenea, el este prezent ca publicist în paginile revistelor Semănătorul, Analize şi fapte , Ecoul, Neamul Românesc, Noua Arhivă Românească , Tânărul scriitor, Luceafărul românesc, Observatorul de Toronto, iar ca poet, creaţiile sale se regăsesc atât în volume de autori cât şi în următoarele antologii: Antologiile revistei Singur, Editurile Singur/Grinta, Târgovişte/Cluj- Napoca, 2010; O Antologie a poeziei maramureşene, coord., Nicolae Păuna Scheianu, Editura Ethnologica, Baia Mare,2010; Preoţi sfinţi, lăcaşuri sfinte, Editura Semănătorul, 2010; Antologie de poezie, 55 de poeţi contemporani (pagini alese), coord. Valentina Becart, Editura ArhipArt, Sibiu, România, 2010; Îndreptar de terapie divină – breviar sufletesc, Editura Sinteze, Galaţi, 2009; Artur Silvestri – Documentar memorialistic, Editura Semănătorul, 2009 ; Literatura virtuală și Curentul Generației Google, coord. Ionuț Caragea, Editura Fides, Iaşi, 2009; Antologie, Cenaclul Arionda, Editura Olimpias, Galaţi, 2009; Dor de Dor – Antologie lirică, epică, plastică, Călăraşi, coord. Marin Toma, Editura S.C. Tipografia S.A, Slobozia-Ialomiţa, 2008; Mărturisirea de credinţă literară, vol. II, Editura Carpathia Press, Bucureşti, 2008.
[2] Coriolan Suciu, Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, vol. II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967.
Topic: Recenzii | Comments Off on Ierom.Maxim Morariu:Ulmeni Maramureş
REVISTA MEMORIA SLOVELOR
de admin | 6 Septembrie 2015
A apărut nr. 4 al revistei MEMORIA SLOVELOR (în format electronic și pe hârtie) pe care o puteți găsi la adresa de pe net :
MEMORIA SLOVELOR nr. 4 a fost lansată pe 31 august 2015 de Ziua Limbii Române la Biblioteca Județeană “Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.
Revista se deschide cu un articol dedicat Zilei Limbii Române, apoi sunt publicate mesajele primate la redacție de la publicațiile din diaspora și din țară precum și ale personalităților românești de pe toate meridianele lumii adresate românilor de pretutindeni cu ocazia acestei sărbători.
Astfel am primit mesaje de la: revista româno-canado-americană “STARPRESS” mesaj semnat de Ligya Diaconescu –director general, “Confluențe literare” semnat de Octavian Lupu (București) și George Roca (Sydney/Australia), “Destine literare” (Canada) semnat de directorul revistei Alexandru Cetățeanu, “Itaca” (Dublin/Irlanda) prin fondatorul său Viorel Ploeșteanu, “Occidentul românesc” (Spania)- mesaj semnat de Kasandra Kalmann Năsăudean, Redactor șef, “Radio Metafora” (SUA) director adjunct Octavian Păun, “Agora literară” (Cluj) mesaj semnat de Al. Florin Țene președintele LSR, “Slova creștină” (Maramureș) – mesaj în versuri semnat de pr. Radu Botiș. Au mai trimis mesaje doamna Elena Buică (Toronto/ Canada), Daniela Popescu (Madrid/Spania), Profesor Universitar Doctor Florentin Smarandache de la Universitatea din New Mexico, SUA, Traian Vasilcău (Chșinău/Republica Moldova), Vasile Hatos (Castiglione di Ravenna/Italia), Dan David (Los Angeles/USA), Dumitru Ichim (Ontario/SUA) și professor Valeriu Iovan din Craiova..
Au publicat din Vâlcea: Felix Sima, Ion Nălbitoru, Constantin Mănescu, Ligya Diaconescu, Mădălina Bărbulescu, Dumitru Mesia-Onescu, Ion Părăianu, Gheorghe Dumitrașcu-Mamu, Călin T. Matei, Cristina Nălbitoru, Adina Enăchescu, Dumitru Popa, Ilie Fîrtat, Constantin Geantă, Eugen Petrescu, Zenovia Zmafir, Cristian Ovidiu Dinică, Nicolae Moga, Simona Anastasia Popa, Nicu Cismaru, Mihaela Rădulescu, Mariana Ciucă, Puiu Răducan, Dan Mitrache, Elisabeta Silvia Gângu, Constanța Badea, Viorel Popescu, Laura Vega, Elena Agiu-Neacșu, Dragoș Marinoiu.
Din țară au publicat: Al. Florin Țene (Cluj Napoca), Titina Nica Țene (Cluj Napoca), Elena Trifan (Ploiești), Olimpia Sava (Galați) Paulian Buicescu (Slatina), Gavril Moisa (Cluj Napoca), Angela Dina (București), Madeleine Dina (București), Marinela Preoteasa (Slatina), Florin T. Roman (Arad),Constantin Mândruță (Pitești)
Din Republica Moldova a publicat Traian Vasilcău.
Din diaspora au publicat: Daniela Popescu (Madrid/Spania),Helene Pflitch (Germania), Elena Buică (Toronto/Canada), Florentin Smarandache (New Mexico/SUA), Milena Munteanu (Canada), Vasile Hatos (Italia), Nicholas Dima (SUA), Teodora Stanciu (Italia), Luca Cipolla (Italia), Dumitru Ichim (SUA), Dan David (SUA) Dorina Șișu (Irlanda)
De asemenea au fost publicate lucrările câștigătoare la Concursul internațional de poezie și proză scurtă MEMORIA SLOVELOR.
La secțiunea poezie: Premiul I Georgeta Muscă-Oană din Galați cu poeziile “Aleargă timpul”, “Nu uitați!” și “Curge-n fibre răsăritul”; Premiul II Laura Vega din Râmnicu Vâlcea cu poeziile “Semințele-s cuvinte…” , “Istoria crește din grâne…” și “Părinții”; Premiul III Daniela Popescu din Madrid cu poeziile “De-ai întreba”, “Între mii de ipoteze” și “Regenerare”. Tot Premiul III Ana Drăgoianu din Țânțăreni, Gorj, cu poeziile “Zidul din fața mea s-a prăbușit”, “El încă mai crede” și “Să ne învățăm rănile”. Mențiune Alina Elena Neagoe din Drăgășani, Vâlcea, cu poeziile “Atât de jos de cer”, “Flori” și “Regele Tăcut”.
La secțiunea proză: Premiul I Gabriela Ioniță din Valea Seacă, Iași, cu proza “Alambicul”, Premiul II Angela Dina din București cu proza “Lingura, cana și săcăteul”, Premiul III Elena Buică din Canada cu eseul “Literatura azi”, Mențiune Mădălina Bărbulescu din Oteșani, Vâlcea, cu proza “Iselin” și tot Mențiune Emanuel Enache din Răducăneni, Iași, cu proza “Fierarul năzdrăvan”.
Revista se încheie cu IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU-
Din anul 2016 se preconizează ca revista MEMORIA SLOVELOR să apară trimestrial într-o nouă formulă redacțională cu un director și doi redactori șefi, unul pentru România și Republica Moldova și altul pentru diaspora…
Menționez că revista MEMORIA SLOVELOR a obținut la THE INTERNATIONAL CONTEST “ART & LIFE” DIPLOMA OF ESCELLENCE, JAPAN-2015
Topic: Diverse | Comments Off on REVISTA MEMORIA SLOVELOR
Ana şi Gelu Dragoş: „Valenţe pedagogice în activităţi ecologice”
de admin | 5 Septembrie 2015
Profesorii Ana şi Gelu Dragoş au editat cartea „Valenţe pedagogice în activităţi ecologice”
Dascăli de excepţie, Ana şi Gelu Dragoş pun în valoare frumuseţile arealului în care trăiesc şi profesează, Lucăceşti, comuna Mireşu Mare. Apariţia unei lucrări cu valenţe educaţionale este o realizare importantă, o cărămidă la acest mare şi important edificiu care se numeşte EDUCAŢIE, mai ales atunci când este scrisă de către pedagogi profesionişti din sistemul de învăţământ maramureşean. Începând cu „cei şapte ani de acasă”, continuând cu şcoala şi profesia, suntem într-un proces continuu de învăţare şi perfecţionare, este „cartea noastră de vizită” pe care o purtăm la noi, pe care cei din jurul nostru „o citesc” fără ca noi să ne dăm seama.
Lucrare are două componente de bază, o parte teoretică cu noţiuni şi concepte bine definite şi o parte practică, cu privire la activităţile extracurriculare: „Şcoala altfel”- proiect pentru excursie şcolară, Educaţia ecologică – un mediu curat pentru o viaţă sănătoasă şi ne este prezentat un studiu de caz – Pădure Bavna (Cogna).
Excursiile în natură ne dezvoltă deprinderea de-a vedea şi observa tot ce există în jurul nostru, orice observaţie ne face să ne punem întrebări la care să căutăm şi răspunsuri, este foarte important ce şi cum vedem, nu cât vedem. „Dintr-o călătorie învăţăm mai multe decât dintr-o carte” afirma Nicolae Iorga , cu alte cuvinte, de fiecare dată când facem o excursie citim o carte. În excursiile organizate în natură, pe lângă echipamentul adecvat nu trebuie să ne lipsească creionul, carneţelul şi aparatul de fotografiat.
Excursia într-o arie naturală protejată este definită prin conceptul de ecoturism, acest tip de excursie ne face capabili să facem legătura de la nivelul de informare şi conştientizare la cel de management operaţional eficient a obiectivului protejat.
Educaţia ecologică ne duce la întrebarea ce este ecologia?! Ecologia este o ramură a biologiei, care studiază interacţiunile dintre organismele vii şi dintre acestea şi mediul lor de viaţă ( Mircea Duţu, 2000 ). Din această definiţie ne dăm seama căci ecologia nu înseamnă salubrizare, păstrarea mediului curat este o componentă educaţională. Oamenii de-a lungul timpului au trăit într-o armonie şi respect faţă de natură, dorinţa nesăbuită a semenilor de îmbogăţire a dus la o exploatare neraţională a resurselor naturale, care sunt limitate, creând o presiune asupra mediului cu urmări greu de anticipat.
Celebrul fizician englez Stephen Hawking, dă un ultimatum omenirii, dar tot el ne sfătuieşte să nu renunţăm în lupta cu agresiunea umană şi barbaria asupra planetei noastre PĂMÂNTUL.
Felicitări autorilor, Ana şi Gelu Dragoş, pentru strădania de a pune în valoare frumuseţile acestei zone a Ţării Maramureşului respectiv a Rezervaţiei de stejar pedunculat Bavna Lucăceşti – Fersig. Este o carte-ghid pentru mai tinerii profesori de biologie şi învăţătorii care iubesc natura şi implicit excursiile şcolare deoarece în România încă mai poţi vedea şi descoperi multe minunăţii!
Ioan Pop
Membru în Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Munţii Rodnei
Topic: Studii | Comments Off on Ana şi Gelu Dragoş: „Valenţe pedagogice în activităţi ecologice”
„ROMÂNISM CREŞTIN-Concursul de poezie şi cântece religioase EDITIA I-A”
de admin | 26 August 2015
I. Titlul proiectului:
„Concursul de poezie şi cântece religioase ED. A I-A”
II. Iniţiatorul proiectului: FEDERATIA ARTA, MUZICA SI SPORT
III. Partener: ASOCIATIA MONDO-FEMINA, ASOCIATIA MERDIANE SOCIO-CULTURALE, ASOCIATIA CULTURAL CRESTIN UMANITARA „Ars Vivat“,www.slova-crestina.ro, glascomun.biserici.info, www.copii-crestini.ro.
IV. Scop
Scopul concursului este de a cultiva dragostea față de ţară şi de valorile Bisericii crestine și de a-i educa pe crestinii în sensul respectării valorilor tradiţionale şi a afirmării propriei
identităţii religioase, culturale şi naţionale, în contextul unei lumi seculare şi secularizante şi a diluării semnificative a identităţilor de orice fel într-un proces de globalizare alert şi
derutant.
V. Obiective:
a. Obiectiv general:
promovarea valorilor cultural-religioase prin activităţi extraşcolare şi nu numai.
b. Obiective specifice:
formarea unei atitudini de respect faţă de cultura şi patrimoniul naţional românesc;
dezvoltarea capacităţii de exploatare şi investigare;
promovarea aptitudinilor artistice;
realizarea diferitelor materiale şi documentarea printr-un pps tematic;
Cultivarea unui comportament moral- religios şi formarea unor virtuţi creştine.
VI. Impactul previzionat al proiectului:
Proiectul pune în valoare potenţialul artistic şi cultural al tinerilor si crestinilor in general, servind ca soluţie de învăţare atractivă, caracterul competiţional antrenând o masă mare de participanţi şi spectatori.
VII. Justificare:
Proiectul este o alternativă de învăţare şi o o modalitate de promovare a culturii şi tradiţiei creştine.
VIII. Data desfăşurării concursului:
25 august 2015 – 25 decembrie 2015
IX. Grupuri-ţintă:
Proiectul se adresează tuturor crestinilor indiferent de varsta.
X. Sectiuni:
I. Poezii religioase sau populare cu caracter patriotic/religios;
II. Cântec religios sau popular;
III. Text literar în proză.
înscrierile în concurs se fac incepand cu data de 25 august 2015 pana la 25 decembrie 2015
Fisa de inscriere completata integral
Copie xerox a C.I sau a certificatului de nastere
Copie Xerox a dovezii achitarii taxei de participare in contul:
Cont IBAN RO24RNCB0092140819700001,BCR Sucursala Universitate, Bucuresti
Titular Federatia Arta, Muzica si Sport
participanţii vor recita o poezie religioasă şi /sau vor cânta un cântec religios;
XI. Jurizarea
Juriul va fi format din compozitori, realizatori radio-tv, interpreti consacrati, ziaristi, profesori de specialitate, precum si reprezentati ai organizatorilor, dar si votul comunitatii facebook.
Juriul va tine cont de calitatea interpretarii, calitatile vocale, miscarea scenica, precum si de vestimentatie.
clasamentul se va întocmi, de către juriul concursului, prin centralizarea punctelor obţinute de concurent
XII. Premierea
Se va face individual sub formă de diplome.
Notele juriului vor fi afisate pe site in data de 01 ianuarie 2016
TAXA DE INSCRIERE este de 30 lei (individual)
20 lei/persoana pentru duete, perechi, trupe, etc
Concurentul se poate înscrie la două sau mai multe secțiuni.
…See More
https://www.facebook.com/events/1096571760360494/
Topic: Diverse | Comments Off on „ROMÂNISM CREŞTIN-Concursul de poezie şi cântece religioase EDITIA I-A”
« AnteriorulUrmătorul »
