« 𝗖𝗢𝗡𝗖𝗨𝗥𝗦𝗨𝗟 𝗡𝗔Ț𝗜𝗢𝗡𝗔𝗟 𝗗𝗘 𝗖𝗥𝗘𝗔Ț𝗜𝗘 𝗟𝗜𝗧𝗘𝗥𝗔𝗥Ă“𝗙𝗔𝗦𝗖𝗜𝗡𝗔Ț𝗜𝗔 𝗠Ă𝗥𝗜𝗜 | Principal
SEMNAL EDITORIAL
de Radu Botiş | Noiembrie 1, 2026
UZPR,Filiala Maramureș
„Lumină Lină” – spiritualitate și cultură românească la New York
Publicațiile românești din diaspora păstrează, prin fiecare ediție, legătura dintre limba maternă, memoria comunității și creația contemporană. În această lucrare de continuitate se înscrie revista „Lumină Lină / Gracious Light”, al cărei număr 4, anul XXXI, octombrie–decembrie 2026, aduce cititorilor un sumar bogat, deschis reflecției teologice, literaturii și dialogului cultural.
Editată la New York de Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, revista apare sub direcția pr. prof. univ. dr. Theodor Damian, având-o ca redactor-șef pentru România pe Mihaela Albu. Întâlnirea autorilor din țară cu cei din diaspora conferă publicației diversitate și susține circulația ideilor într-un spațiu cultural unit prin limba română.
Deschiderea numărului îi aparține lui Theodor Damian, cu studiul „Taina Nașterii Domnului”, o meditație asupra Întrupării și a iubirii dumnezeiești pentru om. Așezat în pragul sărbătorilor creștine de iarnă, textul oferă ediției un reper spiritual, continuat prin colinde și creații lirice în care se întâlnesc rugăciunea, uimirea și speranța.
Eseul își găsește expresii distincte în contribuțiile lui Dan Anghelescu, prin „Arta sunetelor – ca ființare în spațialitatea spirituală a ecleziei”, și ale lui Al. Florin Țene, prin „Subtilitățile drepturilor omului în poezia lui Radu Gyr”. Relația dintre artă, conștiință și spiritualitate deschide astfel mai multe direcții de lectură și interpretare.
Rubricile „Eminesciana” și „Brâncușiana” readuc în atenție repere fundamentale ale culturii naționale. Nicolae Mareș urmărește receptarea lui Eminescu în Polonia, iar Zenovie Cârlugea abordează, pornind de la cartea lui Tudor Nedelcea, traseul cultural care îi leagă pe Alexandru Macedonski, V. G. Paleolog și Constantin Brâncuși.
Poezia ocupă un loc însemnat în arhitectura revistei. Vocile reunite în paginile acesteia explorează memoria, credința, fragilitatea omului și căutarea sensului. În acest context sunt publicate, la paginile 46–47, și poemele subsemnatului: „Clopotul serii”, „Pe prispa veșniciei” și „Cămătarul de suflete”.
Consistentă prin varietatea cărților discutate, rubrica „Cărți în Agora” susține întâlnirea dintre creație și receptarea critică. Literatura contemporană, recuperarea scrierilor exilului și reflecția spirituală alcătuiesc aici un spațiu fertil de dezbatere. Începând cu pagina 101, Angela Simionca semnează articolul „Între tăcere și revelație – despre arhitectura spirituală a volumului «Taina poruncilor» de Radu Botiș”.
În aceeași rubrică, de la pagina 105, Dan D. Gîrjoabă este prezent cu articolul „Între ape și cer. Geografia unei conștiințe poetice”, dedicat volumului „Între ape și cer” de Veronica Balaj. Contribuția sa completează seria întâlnirilor critice propuse de revistă, aducând în atenția cititorului creația unei autoare cu o voce distinctă în literatura contemporană.
Paginile aniversare dedicate lui Marcel Miron, medalionul consacrat arhimandritului Iustin Pârvu și cuvântul de despărțire adresat părintelui și poetului Dumitru Ichim exprimă grija publicației pentru oameni și pentru moștenirea lor. Evocarea devine, în aceste pagini, un act de recunoștință și de transmitere a memoriei.
Revista își păstrează totodată atenția asupra problemelor prezentului. În rubrica „Punctul pe I”, Theodor Damian discută despre creația literară și impostură în epoca inteligenței artificiale, precum și despre publicarea unui articol în mai multe reviste. Sunt teme care privesc direct responsabilitatea semnăturii și încrederea dintre autor, redacție și cititor.
Prin această ediție, „Lumină Lină” continuă să adune în jurul cuvântului scris experiențe, sensibilități și preocupări românești de pe ambele maluri ale Atlanticului. Cititorul găsește aici prilej de reflecție, întâlniri literare și mărturii ale unei comunități care își cultivă limba și credința. La New York, cultura română își păstrează astfel o vatră vie, întreținută prin consecvență editorială și dragoste pentru valorile spiritului.
Topice: Diverse | Fără Comentarii »
