« LA MULȚI ANI- GELU DRGOȘ | Principal | PERSONALITĂȚI LOCALE »
Incursiune în poeziile și poemele lui Radu Botiș
de admin | Februarie 27, 2022
Vasile HATOS
Poeziile și poemele lui Radu Botiș reflectă stările sufletești, care sunt în căutarea credinței adevărate. Prin (în) mrejele sensibilității pure, poetul privește în adâncul sufletului. Cuprins în meditație, privește cu ochii inimii spre universul întunecat al lumii, trăind într-un univers unde spiritul are nevoie de hrană, dar o hrană de cunoaștere metafizică! Vede lumea cu alți ochi, pentru că omul credincios stă departe de vicisitudini, răul nu-l poate străpunge! Meditația, în natură, dă spiritului stări ancestrale, De aceea poezia metafizică se întretaie cu poezia sufletului, pentru că stările sufletului depind de sensibilitate. Cu cât un om este mai sensibil cu atât va pătrunde în universul său interior, unde pulsul vieții este fredonat de melodia cunoașterii intrinsece. De acolo ia naștere intuiția care propulsează sufletul spre cele mai înalte stări de grație. Aici apare revelația, ducând spiritul spre căile întortocheate ale metafizicii, pentru că omul se apropie de Sacru!
Dumnezeu se manifestă în om când spiritul a ajuns la o cunoaștere totală a ființei! Calea cunoașterii de sine este un drum care duce spre iluminare. Nu devi cu adevărat om decât atunci când spiritul îți este pur, ca a unui copil, De aceea poezia metafizică, în general, poezia intuiței ( care este foarte greu de scris) duce spiritul spre cele mai înalte clipe de grație, trăite în interiorul ființei, pentru că spiritul este atât de pur încât ființa se manifestă ca un copil: nu mai poate să mintă! Trăind într-un univers aparte, acea ființă trăiește clipe de încântare, ajungând la pacea divină. Clipa veșniciei este sensul oricărui muritor, pentru că este intrarea în moartea ființei! O alternare a simțurilor cu sensibilitatea, dând naștere a ceea ce se cheamă: ” stare pură” sau o metafizică pură a ființei, pentru că profanul lasă în urmă răul iar sacrul acaparează ființa în sineși. Ceea ce denotă că omul este una cu Dumnezeu! O contopire a ideilor lumești cu cele sacre, dând naștere unei singuri idei: aceea a eliberării spiritului de rele și suferinți, ajungând la origini, la cunoașterea morții prin atingerea sacrului, acolo unde primordialul apare ca un foc viu, cunoscând totul! Spiritul trăiește pe niște culmi neimaginate, pentru că totul este fericire. Sunt stări care nu pot fi descrise în cuvinte! Un extaz mistic, la care ajunge doar cel ce are un suflet nobil. De aceea poezia lui Radu Botiș atinge stări mistice, pentru că este în căutarea absolutului! Trăiește din plin stările sufletești, ajungând la un dialog lăuntric, dialog al cunoașterii de sine. Parcă o voce lăuntrică îi spune că fericirea vine dinlăuntru nu din afară!
Castiglione di Ravenna, Italia
Topice: Recenzii | Comments Off on Incursiune în poeziile și poemele lui Radu Botiș
Comentarii închise.
