« Concursul literar Nora Iuga – editia a II-a | Principal | Fii bun, străine! »
CĂPRIOARĂ RĂNITĂ
de Maria Miron | Februarie 22, 2010
Eram ca o ciută
Rănită de alicele întâmplării,
Cu zâmbetul umed
De spumoasele mugete
Ale vânătorilor indigeni.
Câtă pădurea
Eu alergam cu picioarele însângerate
Şi sudoarea sub pori.
Nici nu mă prăbuşisem
Şi o movilă de ochi
Mă acoperi,
Ca o piramidă sticloasă.
Am respirat sacadat,
Apoi, din ce în ce mai arar
Şi pe retină mi se ivi
Ţeava puştii….
Topice: Poezii | Comments Off on CĂPRIOARĂ RĂNITĂ
Comentarii închise.
