LIGYA DIACONESCU:TOAMNA IUBIRII
de admin | 2 Octombrie 2020
E toamnă , se scutur copacii
Se leagănă frunzele-n vânt
Pe lac le admiră cârmacii
Din barcă si noi, murmurând
E toamnă afară, în suflet
E cald şi-o iubire curată
Pe creştet se-asează noi frunze
Picturi mii se-aştern peste baltă
E toamnă, citeşte-mi iubirea
În glas de tăceri tăinuite
Şi-n marea de frunze din barcă
Îţi simt mângaierea, iubite
De şoapte se scutur copacii
Când mă -mbratişezi simt fiori
Ne cântă o linişte-n pace
Al vieţii mirific décor
Trec stoluri de păsări în V-euri
Ne binecuvantează pe veci
În zeci de iubiri şi săruturi
Îţi simt doru-n suflet când pleci
E-o rodnică toamnă, din vise
Se naşte-n noi unul din doi
Un singur trup şi- o singură fiinţă
Din cununuia rodului din noi
FRUNZE ARĂMII
Frunze arămii, roşcate,
Despletite zboară-n şoapte
Le-a cules vântul pe ram
Mi le-a aşezat pe geam
În covore se aşează
În picturi calde dansează
Frunzele-n ultimul vals
Cu dureri ascunse-n glas
Sunt copacii trişti din nou
Înt-un cânt fără ecou
Gându-i ceartă în tăcere
Printr-o caldă mângâiere
Repetabila poveste
Dă copacilor de veste
Că-n curând în primavară
Frunze noi îi răsar, iară
PRIN PLOAIE
Simt cum sărutul ploii – nviforate
Se stinge adânc când vântu-i îngheţat
Prin despărţirea noastră ce o cântă
Nevasta cerului cu ochiul spart
Acasă mă aşteaptă dorul tandru
De ochii tăi ce-i vreau înseninaţi
Prin veşnicia vieţii unui astru
Ca soarele pe vârfuri de Carpaţi
Un dor ce curge cald şi greu prin vine
Ca Dunărea, încet, pe la Cazane
Un dor de mamă, ţară şi de tine
De tot ce-i mai frumos, de bună seamă
Simt cum prin ploaie sufletele blânde
Se contopesc prin sute de trăiri
În agonia clipelor pierdute
Prin România, printre nemuriri.
Topic: Diverse | Comments Off on LIGYA DIACONESCU:TOAMNA IUBIRII
Lansare de carte
de admin | 21 Septembrie 2020
“Duminicile unei toamne” Autor:
CARMENA FELICIA BĂINȚAN
Poezia sau gândurile nu le întrebăm de ce vin sau nu vin. Ele vin spre bucuria scriitorului și a cititorului.
O astfel de zi a fost joi,17.09.2020 în care membra asociației noastre, CARMENA Felicia Băințan, a lansat o carte de poezii, spre bucuria auditoriului. Deschiderea a fost făcută de dl.colonel Ioan Ceterchi, care a prezentat pe rând doamnele și domnii care urmau să ia cuvântul. Primul in această ordine a fost dl.Radu Botiș care a prezentat condiția poetului și a poeziei cu realizările ei. Moderator al acestui eveniment, scriitorul Radu Botiş menţiona cu privire la cartea lansată:
,,Duminicile unei toamne”, apărută la editura Castrum de Thymes, Giroc, 2020, o carte de referinţă a doamnei Carmena Felicia Băinţan, preşedintă a Ligii Scriitorilor Români, Filiala Maramureș, vine şi întregeşte peisajul literar maramureşan.
Tributară cuvântului bine ales, autoarea urzeşte versuri în care iubirea îmbracă sentimente nobile, creează stări, statorniceşte amintiri.
Descoperim, la o lectură atentă universul personal pe care poeta îl creează:versul curge lin, melodios, plin de încărcătură emoțională, sentiment al unor trăiri fireşti ce evidenţiază statornicia cu care preţuieşte trecerea prin acest timp finit:
,,Mereu te-ai strecurat printre cuvinte
Şi-n braţe-ai adunat poemul sorţii
Tu eşti încăptor precum o rază
Ce se aşează noaptea-n faţa porţii.” (Ai fost poem)
Poezia pe care o creează, clar ,nu poate trece neobservată, maturitatea poetică fiind evidentă.
O felicit pentru această carte a metaforelor bine rânduite, dorindu-i şi pe viitor har şi condei”.
A citit apoi autoarea, din creațiile sale, urmată de d-na Claudia Păunescu, actriță, Aurelia Oanca, scriitoare, Aurelia Velea epigramistă, dl.colonel(r) Gavril Babiciu, dl.colonel (r) Neag Gheorghe și cpt. (r) Mihai Marian.Au mai fost prezenţi g-ral (r) de brigadă Ioan Pop,col.(r) Ioan Bota, preşedinte al Asociaţiei Regina Maria-Filiala Maramureș, etc.
Lansarea cărții “Duminicile unei toamne” a fost o reușită, iar autoarea aduce mulțumirile sale celor prezenți.
Topic: Diverse | Comments Off on Lansare de carte
Lucreția Berzintu în dialog cu jurnalistul Cristian Bucur, Canada
de Radu Botiş | 14 Septembrie 2020
”Pentru noi cei din diaspora este important schimbul de informații între jurnaliștii trăitori în cele 4 colțuri ale lumii, de unde și utilitatea unei Asociații de jurnaliști cum este AJRP”
Lucreția Berzintu în dialog cu jurnalistul Cristian Bucur, Canada
Motto: În măsura în care ceilalţi oameni trec prin viaţă şi nu lasă nicio urmă, ca peştele care trece prin apă şi nu lasă nicio urmă, ziaristul este cel care lasă câte o urmă prin zilele trăite, prin intermediul articolelor pe care le scrie, prin intermediul unei imagini, prin intermediul unei atitudini. De aceea, ziaristica este poate una din cele mai frumoase meserii…(Nicolae Dabija în ziarul EverydayJournalism, interviu, 17 decembrie2012)
Lucreția Berzintu (L.B.): – Mass-media, definită ca ”a patra putere în stat”, în ce măsură își exercită acest rol, astăzi?
Cristian Bucur (C.B.: – Presa de azi are o responsabilitate foarte mare, deoarece complexitatea si multitudinea surselor de informație implică o mult mai atentă validare. Nu mai este suficient să vedem un eveniment, trebuie însă și interpretat, însă fără a induce cititorului, ascultătorului sau privitorului vreo idee deja fabricată.
L.B.: – Cum apreciezi presa de limba română din afara României vizavi de cea din România?
C. B.: – Opinia mea a fost și rămâne că presa de limba română din afara României este mai liberă. Dezavantajul este că aceste publicații, emisiuni sau site-uri dispun de mijloace financiare foarte reduse, de unde și lipsa corespondenților plătiți. Presa din România este, în general, aservită intereselor politice susținute de patroni.
Pentru noi cei din diaspora este important schimbul de informații între jurnaliștii trăitori în cele 4 colțuri ale lumii, de unde și utilitatea unei Asociații de jurnaliști cum este AJRP.
L.B.: – Se poate vorbi de o oarecare osmoză între unii jurnaliști și putere, astfel afectându-se libertatea presei?
C.B.: – Libertatea presei se poate menține numai printr-o luptă continuă și permanentă! Tentația este mare pentru jurnaliștii mai mult sau mai puțin cunoscuți să colaboreze cu guvernele în schimbul unor recompense materiale sau chiar posturi în administrații. Cu câteva excepții, jurnaliștii nu sunt oameni bogați, dimpotrivă aș spune, dar să nu uităm ca și ei au familii și copii.
L.B.: – Internetul, prin platformele sale, a devenit cel mai puternic media. ”New Media”, a doua generație a internetului ”Web 2.0” care a amenințat presa tradițională, a condus la dezvoltarea/ extinderea jurnalismului online. Când și cum ai făcut trecerea de la presa tradițională la cea online?
C.B.: – Am realizat acum 6 ani deja că viitorul este online, astfel am migrat publicația Marca-RO de pe hârtie pe Internet exclusiv. De fapt este destul de simplu, atunci când cheltuielile cu tipărirea, distribuția și colaboratorii nu se acoperă, este evident că trebuie să te adaptezi. Multe publicații s-au adaptat, inclusiv unele foarte cunoscute. Sigur că modelul de business este diferit, însă și cheltuielile rămân sub control.
L.B.: – Platformele de comunicare online sunt interactive. În timp ce publicul e pasiv în media tradițională, devine participant activ în presa online prin comentarii. Ce abilități ar trebui să aibă jurnalistul vizavi de eventuale manipulări, atacuri la persoană ș.a. Cum procedezi?
C.B.: – Manipulări se încearcă tot timpul și asta de când lumea, așa că nu trebuie să ne mire. Atacurile la persoană se practică pentru a reduce jurnalistul care încearcă să comunice un adevăr. În cazul în care nu ai nimic să-ți reproșezi rămâne doar neplăcerea de a fi în centrul unui atac nedrept, problema este atunci când există vreun schelet în dulap. Suntem totuși privilegiați pentru că trăim totuși în țări în care jurnaliștii nu sunt asasinați sau închiși fără motiv.
L.B.: – Care sunt avantajele și dezavantajele ziarului online?
C.B.: – Printre dezavantaje ar fi lipsa senzației pe care o ai când atingi hârtia unui ziar, în rest nu prea văd altele. Pe online știrile circulă mult mai repede și mai bine la niște costuri mai reduse. Cum aminteam mai sus, modelul de business este diferit, iar felul în care apar veniturile este altul.
L.B.: – Practici mai multe genuri ale jurnalismului de informare, ca: știrea, interviul, reportajul. După mulți ani de experiență în acest domeniu, continui cu aceeași acuratețe, veridicitate, obiectivitate, imparțialitate, corectitudine și responsabilitate față de public. Ce te inspiră, ce te motivează?
C.B.: – Deși există momente în care aș vrea să mă îndepărtez, revin de fiecare dată cu dorința de a le împărtăși oamenilor noi aspecte ale ”adevărului” pe care îl descopăr. Chiar dacă unii nu vor să știe sau să înțeleagă, apar totuși niște semne de întrebare care le vor rămâne în subconștient.
L.B.: – Care sunt prioritățile în activitatea jurnalistică, ca președinte al Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (AJRP)?
C.B.: – Colaborarea cu cât mai mulți dintre colegi și amplificarea mesajului nostru de cooperare între jurnaliștii de pretutindeni. Ne-am dori să avem cât mai multe filiale cum este cea de la Chișinău care are niște oameni extraordinar de inimoși.
L.B.: – Ministerul Românilor de Pretutindeni (în prezent Departament) a fost înființat pentru a veni în ajutorul românilor și organizațiilor românești din Diaspora. Cum a fost colaborarea de-a lungul anilor? Ce ne poți spune în acest sens?
C.B. – Din păcate, am avut aproape mereu impresia că acest Departament sau Minister are ca scop să îngreuneze comunicarea dintre românii din afară și cei din interior. Principala lor ocupație, finanțarea proiectelor, este mai degrabă un examen pe care mulți îl pică fără măcar să știe de ce. Nu ți se spune nimic, doar te vezi pe lista respinșilor și atât. Dacă încerci să faci contestație ai impresia că ai făcut cine știe ce păcat. Sunt multe semne de întrebare, însă nu cred că se va schimba ceva în viitorul apropiat sau mai degrabă…niciodata.
L.B.: – Am ajuns să trăim o perioadă de criză mondială de neimaginat, această pandemie a noului coronavirus. Care este opinia ta cu privire la tot ceea ce se întâmplă în țările afectate?
C.B. – Este o pandemie de panică în primul rând…creată de către colegii noștri din media. Sigur, virusul există, însă sunt atât de multe semne de întrebare și informații contradictorii încât chiar și pentru un jurnalist este greu să separe adevărul de minciună.
L.B.: – După această pandemie, a noului coronavirus care produce Covid-19, lumea va fi aceeași? Sau, perioada de criză este o tranziție spre o altă lume?
C.B.: – Personal cred că lumea se va schimba…rămâne de văzut dacă în bine sau nu.
L.B.: – Ce mesaj dorești să transmiți cititorilor?
C.B.: – Trăim într-o epocă în care tehnologia are un nivel de dezvoltare fără precedent și acest lucru are, bineînțeles, un impact asupra informației din spațiul public. Este din ce în ce mai greu, chiar și pentru cei care au experiență în filtrarea informației, să facă diferența dintre real și fals. De aceea, este foarte important pentru noi toți să trecem prin filtrul gândirii personale orice tip de informație. De asemenea, este bine să discutăm despre ceea ce citim sau vedem în media cu familia sau prietenii, în mod sigur schimbul de idei facilitează înțelegerea lucrurilor. Este, cred, important să înțelegem ce ni se întâmplă și de ce.
27 martie 2020
Topic: Diverse | Comments Off on Lucreția Berzintu în dialog cu jurnalistul Cristian Bucur, Canada
DICȚIONARUL DE RELIEFURI LITERARE ROMÂNEȘTI
de admin | 12 Septembrie 2020
Radu BOTIȘ și Nelu DANCI, într-un volum coordonat de Mariana MOGA!
de Vasile BELE
Prezențe maramureșene în DICȚIONARUL DE RELIEFURI LITERARE ROMÂNEȘTI. SCRIITORI ROMÂNI CONTEMPORANI, vol. III, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2020, ISBN 978- 606-746-661-4, pag. 212, coord. Mariana MOGA, care punctează în argumentul său, următoarele:
„Lucrarea este, de fapt, o nouă invitație adresată autorilor pentru a completa sau aduce la zi informații necesare cititorului, menționând că acest dicționar este realizat printr-un efort financiar comun, fără implicarea vreunei instituții române de cultură. Se vrea a fi un exemplu de pasiune și dăruire, venită din partea scriitorilor consacrați, dar și din partea celor care bat, cu sfială, la porțile afirmării”, pag. 3.
Volumul este structurat pe trei capitole, astfel: MASIVUL LITERAR ROMÂNESC, unde îl găsim pe scriitorul RADU BOTIȘ. Următorul capitol (2), este numit PODIȘUL LITERAR ROMÂNESC, iar în CÂMPIA LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, (cap. 3) îl găsim prezent cu poezie populară pe NELU DANCI, din Plopiș Maramureș.
Un volum foarte frumos realizat și conceput, cu nume sonore ale literaturii românești, valoros și prețios, zic eu, un pas important pentru cei cuprinși.
FELICIT prezența maramureșenilor noștri, pr. RADU BOTIȘ și NELU DANCI, dar și a celorlalți participanți, tot așa cum se cuvine a adresa un cuvânt de laudă la adresa coordonatoarei, poeta MARIANA MOGA.
Topic: Editoriale | Comments Off on DICȚIONARUL DE RELIEFURI LITERARE ROMÂNEȘTI
« AnteriorulUrmătorul »
