SINGURĂTATE ÎN DOI
de Constantin Mîndruţă | 26 Februarie 2012
Dragostea este un drum cu două sensuri : este important ca ele să meargă paralele şi alăturate, nu să se bifurce şi să se distanţeze unul de celălalt.
Dacă unul coteşte greşit, iar celălalt îi pierde cursul, atunci ele vor deveni doar atât : două drumuri separate, care se întâlnesc pe la cotituri ; îşi duc traiul împreună la fel de greu precum l-ar duce separat.
Ea şi El îndrăgostiţi până peste cap…la început. Citiţi şi restul… »
Topic: Diverse | Comments Off on SINGURĂTATE ÎN DOI
VESTIGII ÎN TIMP ŞI SPAŢIU
de Cezarina Adamescu | 23 Februarie 2012
ÎNVĂŢĂTORUL VASILE POPOVICI, OM ŞI DASCĂL MODEL,
Documentar iniţiat şi îngrijit de profesorul Pavel Panduru
S-a dovedit nu o dată că în Banatul montan, sintagma : „Cinsteşte-ţi înaintaşii” – nu e o vorbă în vânt, pentru că bănăţenii au un adevărat cult pentru eroii, cărturarii şi binefăcătorii lor. Sentimentul patriotic, mândria naţională, respectul faţă de valorile neamului, o Istorie trăită şi asumată, nu de puţine ori, cu preţ greu de strămoşi, care le impune recunoştinţă, toate acestea la un loc îi fac pe românii din această parte a ţării să continue în mod demn tradiţia. Şi nu puţine ocazii sunt de acest fel. Însă, chiar dacă n-ar fi ocazii, bănăţenii şi-ar onora, aşa cum se cuvine personalităţile, pentru că aşa se cade şi aşa au învăţat ei din neam. Citiţi şi restul… »
Topic: Descrieri | Comments Off on VESTIGII ÎN TIMP ŞI SPAŢIU
ÎNCEPUT DE NĂDĂJDUIRE…!
de Adrian Botez | 20 Februarie 2012
…Diversiuni securistice, în plină noapte…pubele incendiate, maşini incendiate, tot soiul de golănaşi, cu fulare peste nasuri şi într-o „concordie” suspectă cu jandarmii… bătăi, bătăi, bătăi, pe capul nevinovaţilor…! – …apoi, oameni mai mulţi, mai organizaţi şi mai fermi, mai maturizaţi, mai solidari.
…Din 1989 încoace (tot e bună la ceva şi …nenorocirea!), oamenii au învăţat să se ferească de unele făcături. Oamenii aşteaptă, acum, ALTE făcături…Şi, după puteri, se pregătesc să-l înfrunte, apocatastatic, pe Cel Rău.
…Dar nu Raed este partea importantă a scenariului românesc (…Raed Arafat s-a dovedit a fi mai puţin bărbat…: a lins unde-a scuipat!) – …ci foamea, şomajul, umilinţele, umilinţele fără de capăt, parcă: protestele continuă. Citiţi şi restul… »
Topic: Diverse | Comments Off on ÎNCEPUT DE NĂDĂJDUIRE…!
ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX
de Adrian Botez | 17 Februarie 2012
Lupta Alchimică a MAGULUI ZALMOXIAN, cu…ARHEOPTERIXUL din om: „ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX”, de ION PACHIA-TATOMIRESCU – Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011
Paradoxistul creator al salmilor („P”-ul Celest ocultat!) şi vajnic teoretician al traco-zalmoxianismului mioritic, Ion Pachia-Tatomirescu, este un poet „de rasă”. Da, poeţii autentici formează o rasă terestră aparte – există şi se manifestă altfel şi superior, faţă de ceilalţi locuitori ai planetei Terra.
Spre exemplu, noul volum (din cele aproape 20) de poeme, Elegii din Era Arheopterix, dovedeşte că Poetul îşi poate depăşi limba, pentru un limbaj care, dacă i-ai crede pe unii, este „specializat”: limbajul poetic. Ei bine, Ion Pachia-Tatomirescu „vorbeşte poezie” ca un MAG-DEMIURG întru LOGOS (nu doar în sensul că-şi „permite” jocuri demiurgice-creaţii-inovaţii de Cuvinte – unele paradoxal-mirabile: „În urmă cu câteva secunde/s-a născut verbul a (se) peşteriza” – cf. A (se) peşteriza) – nu ca „specialist”, ci ca Homo Poeticus (sunt sigur că Ion Pachia-Tatomirescu face parte din rasa atlanteenilor, despre care, cu mare desfătare de Duh, face vorbire părintele antroposofiei, Rudolf Steiner!): adică, „vorbeşte poezie” – aşa cum respiră. Poezia din Cuibarul „Stelei Polare”, Poezie Mistic-Şopotită, din Ouăle Androginice ale Valurilor Temporal-Atemporale, Emergent-Imerse…, Poezia de sub Ouăle Brâncuşiene Palingenetic-Zalmoxiene („Coloană a Credinţei fără Sfârşit”), ale Cloştii cu pui de Aur… – spre Laptele-Lumină, al Căii Drepte-DAO/”Galaxie” – Poezie ca „Râu al Privighetorii Orfice” (cf. Într-o privelişte cu alt curcubeu). ”Sprinteioara viespe” alecsandrină (cf. Despre o nelinişte în jocul de-a galaxia…) este tocmai simbolul palingeneziei tracico-orfice (tinzând, fulgerător, către „stadiul Brahman”!), al metamorfozei sacre (ba chiar al metanoiei!), prin depăşirea condiţiei umane, spre cea divină: la Alecsandri, „mreana” imersă (cu voinţă mistică!) vrea (şi face eforturi de Duh!) să (se) transgreseze în „viespea” Emergent-Celestă, Angelic-Zburătoare (de fapt, în primul rând, vehement-„impulsionantă” spre ZBOR…!)! Către Raiul-Privire Revelatorie (de „Tată-Cer/Tinereţe-fără-Bătrâneţe-şi-Viaţă-fără-de-Moarte”)-Re-Îndumnezeitoare (cf. Raiul meu cât o sprânceană, cât o pleoapă…), de după Plânsul (lustrant-soteriologic!) din „peştera-Biserică”: „Plâng în pântecul-peşteră:/peştera răsună ca biserica din Voroneţ,/ca zidurile celui mai pur albastru-de-cer,/ca ochii Soarelui-Moş” (cf. idem). Către Trupul de Albină Divină, Fiu/Fiică a Soarelui/Dumnezeu („să-ţi pictez câte-un univers/în fiecare hexagon/al fagurelui-trup” – cf. În fiecare hexagon al fagurelui-trup…) – Hexagonul-Litera VAU fiind „simbolul Dragostei şi Numărul Antagonismului şi al Libertăţii; Unirea; Munca; Săptămâna Creaţiei” (cf. Eliphas Levi, Chei majore şi Pantaclul lui Solomon). Citiţi şi restul… »
Topic: Recenzii | Comments Off on ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX
« AnteriorulUrmătorul »
