« Eu nu stiu drumul catre Rai | Principal | DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE »
CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE AL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI “STARPRESS” 2012
de Radu Botiş | Iunie 7, 2012
Jianu Liviu-Florian :Menţiune specială, CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE AL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI “STARPRESS” 2012;
Dedic acest premiu, cu recunoştinţă, în memoria membrilor şi conducătorilor Partidului Comunist Român, şi a oamenilor Securităţii Republicii Socialiste România, mulţumită cărora am avut o copilărie, o adolescenţă, şi o tinereţe cum nu îmi pot inchipui altfel, Raiul pe Pământ(autorul).
HORA ROMÂNEASCĂ
Hai să dăm dorul, cu dor,
Din trecut, din viitor –
Nenăscut, tânăr, bătrân –
Ce-i cu suflet de român –
Tu mi-eşti dorul, eu ţi-s dorul,
Tu mi-eşti apa, eu, ulciorul,
Tu mi-eşti gură, eu, fântână,
Tu mi-eşti ploaie, eu, ţărână –
Dor cu dor, în fiecare,
Dorul naşte, dorul moare,
Şi în Rai de Românie,
Dorul creşte, şi învie –
Tu mi-eşti turmă, eu ţi-s stână,
Tu mi-eşti codru, eu, lumină,
Tu mi-eşti stele, eu, pământ,
Tu mi-eşti cântec, eu, cuvânt –
Tu mi-eşti flori, şi eu, albină,
Tu mi-eşti casă, eu, stupină,
Tu mi-eşti vatră de la Râm,
Eu ţi-s floare de salcâm –
Eu ţi-s tei, şi tu mi-eşti frate,
Eu, stejar, tu, libertate,
Eu ţi-s limbă, tu mi-eşti grai,
Şi-amândoi ne suntem Rai –
Hai să dăm, că nu-s hotare,
Peste cer, inima mare,
Dor cu dor, doar vom alege
Pe Iisus Hristos, ca Rege!
Să îi spunem, cu dreptate,
Eu ţi-s tei, şi Tu, mi-eşti frate,
Eu Ţi-s limbă, Tu mi-eşti grai,
Şi-amândoi, ne suntem Rai!
Tu mi-eşti flori, şi eu, albină,
Tu mi-eşti casă, eu, stupină,
Tu mi-eşti vatră de la Râm,
Eu Ţi-s floare de salcâm –
Eu Ţi-s turmă, Tu, păstor ,
Tu mi-eşti inimă, eu, dor,
Tu mi-eşti ţară, eu, frăţie,
Dor de Rai de Românie !
Tu mi-eşti lacrimă de sfinţi,
Eu, iubire de părinţi,
Tu mi-eşti suflet, eu ţi-s grai,
Amândoi – un singur Rai!
17 ianuarie 2012
INTERVIU CU DOMNUL EMINESCU
– Unde te-ai născut, Bădie?
– Pe un Rai de Românie!
– Cum ţi-a fost, Bădie, traiul?
– Viaţa – Rai – şi Raiul – graiul!
– Dar, Bădie, cum iubeşti?
– Ca păcatele cereşti!
– Dar, Bădie, ce doineşti?
– Tot iubirile lumeşti!
– Unde eşti acum, Bădie?
– Tot pe-un Rai de Românie!
– Cum e Raiul ei în cer?
– Ca o doină de oier!
– Cum i-e Raiul pe pământ?
– Ca frunza bătând în vânt!
– Oare, Bade, ce mai vrei?
– Doar o ramură de tei!
– Ce să-ţi punem la fereşti?
– Floarea limbii româneşti!
– Şi pe vatră ce să-ţi pun?
– Mărgărit de suflet bun!
– Ce dor ai avut, Bădie?
– Ce nu ai, să-ţi dau eu, ţie!
– Şi ce dor în cerul mare?
– Tot dragoste muritoare!
– Bădie, în Rai, mai scrii?
– Scriu în vise, la copii!
– Bădie, ce îi înveţi?
– Să se nască tot poeţi!
– Ce le dai, ca să îi creşti?
– Dorul limbii româneşti!
– Ce le dai să-şi ducă traiul?
– Viaţa – Rai – şi Raiul – Graiul!
12 ianuarie 2012
NU POT SĂ FAC NIMIC SĂ-NTINEREŞTI….
Nu pot să fac nimic să-ntinereşti…
Să-ţi fiu copil de minus primăveri…
În tine să fiu ziua cea de ieri,
Să te servesc copilării, din ceşti…
Să fii copil, şi eu să-ţi fiu copil…
Atâta doar, să te privesc din cer…
Atâta doar, iubindu-te, să –ţi cer
Să nu îţi scuturi floarea de april –
Să stai, la fotograf, pe-un aşternut,
În straie ţărăneşti, şi cu broboadă,
Să ţii în mâini păpuşa, să nu-ţi cadă…
Din ochii ei de fragi, să te sărut …
Nicicând să vină timpul să mă naşti,
Să-ţi fiu mereu copil, în orice floare –
Să-ţi suflu eu, pe rană, de te doare –
Să îţi adorm la sânii isihaşti –
Când timpul va să pară că te cheamă
Să înflorim în taină, în april,
Eu, tot copilul tău, şi tu, copil,
Îmbrăţişaţi în veşnicie, mamă…
24 noiembrie 2011 – 24 ianuarie 2012
PASTEL DE IARNĂ
Iarna nu are zăpadă –
Mă-nvăluie ziua în lut –
Nu încetează să cadă,
Lacrimi din primul sărut –
Iernile noastre fac roadă
Dansul, de la început –
Nu încetează să cadă,
Lacrimi din primul sărut –
Lupilor timpului, pradă,
Nu, amândoi n-am căzut –
Cât nu-ncetează să cadă,
Lacrimi din primul sărut –
Dulce amar, ca ninsoarea
Ce n-a căzut nicăieri,
Arde în ochii tăi marea
Lacrimii noastre de ieri –
Cât de frumoşi, preaiubito,
Suntem, de-atunci, amândoi –
Lacrima ce n-am simţit-o
Este chiar iarna din noi…
10 noiembrie 2011
RUGĂCIUNEA A TREIA, ÎN DA MAJOR – A PIETREI
Iertare, piatră, că e greu
Să fii pe lume Dumnezeu.
Să vrei să faci din pietre, Rai.
Fără să ştii, fără să ai.
Iertare, piatră, că nu ştiu
Să fac din pietre, suflet viu –
Că şi credinţa de pietrar,
Mi-a împietrit în buzunar.
Iertare, piatră, că rămân
Doar cioplitorul tău păgân,
Care, visându-te la chip,
Te-a făcut, piatra mea, nisip.
Te rog, iertat, sau neiertat,
Din tot pietrişul meu damnat,
Învaţă tu, măcar puţin,
Copiii pietrelor ce vin…
6 ianuarie 2012
Topice: Poezii | Comments Off on CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE AL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI “STARPRESS” 2012
Comentarii închise.
