« Hristos a înviat! | Principal | ETERNELE IUBIRI – SECVENŢE SUFLETEŞTI ÎN EMPATIE »
Odă Învierii
de Jianu Liviu-Florian | Aprilie 15, 2012
Azi îmi ieşise primăvara-n drum…
Dar ce să fac cu-atâta nuntă-n floare?
Cum să respir prea fragedu-i parfum?
Cum să trăiesc cu cerul, la picioare?
Cum să o rabd, în drumul ei spre fruct?
Atât de gratuită, oferindu-l?
O simplă ploaie-n loc de viaduct?
Înmugurind, în alb, şi verde, grindul?
Cum să primesc, dator mereu, un dar?
Cum să îngădui umilinţa cruntă,
Să n-o zdrobesc, ca să obţin nectar,
Ci ea să-mi fie veşnic dar de nuntă?
Şi am bătut-o-n cuiele de ieri,
Şi azi – Şi-am răstignit, încoronată,
Lumina gratuitei primăveri…
Murind, şi înviind – neîntinată …
5 aprilie 2012
Topice: Poezii | Comments Off on Odă Învierii
Comentarii închise.
